
Deși suntem obișnuiți ca lucrurile cu adevărat mărețe se ne treacă prin fața ochilor ca niște momente obișnuite, de rutină și destul de formale, de data aceasta simbioza instituțională dintre Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și Ministerul Apărării Naționale (MApN) în vederea evacuării romånilor din infernul din Libia nu poate să treacă neobservată. Ba mai mult, această operațiune reprezintă cel mai mare succes din istoria modernă a Armatei Romåne în ceea ce privește salvarea unor civili romåni, acest efort fiind completat cu largul concurs al diplomaților romåni care s-au mișcat la råndul lor cu precizia unor „ceasuri elvețiene“. Ziarul „Curentul“ a găsit de cuviință că un astfel de succes romånesc nu poate fi trecut cu vederea, motiv pentru care am dorit să prezentăm cititorilor noștri date cåt mai precise despre ce a însemnat toată această desfășurare de forțe non-violente care poate oferi Romåniei și un statut de furnizor de asistență în cazuri de acest gen, pe långă rolul de furnizor activ de securitate în cadrul teatrelor de operații ale NATO.
Succes mixt
Toată această poveste tragică dar încununată în final de succes a început în data de 21 februarie, atunci când MAE a decis constituirea unei celule de criză pentru situația din Libia din cadrul Departamentului Consular, cu program permanent (24/24), care a permis asigurarea legăturii cu cetățenii români sau familiile acestora atât telefonic, cât și prin corespondență electronică (e-mail-uri, faxuri). Imediat, la solicitarea MAE, Guvernul a deblocat și a pus la dispoziția ministerelor implicate suma de 900.000 de RON necesară demarării operațiunilor de repatriere încă din data de 23 februarie. La rândul său, ministrul Apărării, Gabriel Oprea, a dispus, chiar în acea seară, constituirea unei celule de criză la nivelul Ministerului Apărării Naționale, care să identifice urgent soluțiile prin care Armata României să participe ferm la această operație fără precedent și s-a trecut cu maximă operativitate la implementarea măsurilor ordonate, în cooperare cu structurile de specialitate din Ministerul Afacerilor Externe. Fără a sta prea mult pe gânduri, șefii Armatei au decis ca la această operațiune să participe aeronave tip C-130 HERCULES și C-27 J SPARTAN, aparținând Flotilei 90 Transport Aerian. Acestea au avut ca misiune realizarea unui pod aerian care să asigure transportul în siguranță a românilor. Astfel, partea logistică a fost în mare parte asigurată de Armata Română prin echipe de piloți ale acestor aeronave formate din comandorul Liviu Pană, căpitan-comandor Adrian Tacacs, căpitan-comandor Marian Dinescu și locotenent-comandor Bogdan Dogaru (C-130 HERCULES), iar căpitan-comandorul Ion Stăiculescu și locotenent-comandor Emil Tecuceanu au pilotat aeronava C-27 J SPARTAN, recent achiziționată de țara noastră. De asemenea, aceștia au fost ajutați de navigatori de bord, mecanici de bord, load master, precum și echipe de asistență tehnică.
România, singurul stat din UE cu punct de informare
Acțiunile de evacuare a românilor din Libia, dar și a câtorva zeci de cetățeni străini s-au desfășurat pe mai multe „fronturi“ – aerian, terestru și pe mare. Forțele Aeriene au pus imediat la dispoziție două aeronave militare de transport, operaționalizând astfel podul aerian între București și Tripoli, fapt ce se constituie în prima operație de evacuare aeriană a unor cetățeni aflați în pericol într-o țară străină, desfășurată de Armata României după al Doilea Război Mondial. La rândul său, MAE a făcut un efort considerabil, mobilizând resurse umane din cadrul mai multor ambasade și consulate. Pe lângă, ajutorul direct dat de funcționarii diplomatici îndrumați de consulul român de la Tripoli, MAE a mai trimis la Aeroportul Luca din La Valetta – Malta, trei funcționari consulari (inclusiv un consul) din cadrul secției consulare a Ambasadei României la Roma, în vederea acordării de asistență umanitară și consulară cetățenilor români care au fost evacuați din Libia. România a fost singurul stat din Uniunea Europeană care a avut un punct de informare/asistență și preluare de cetățeni români și europeni din Aeroportul La Valleta din Malta, țară care s-a tranformat în acele zile într-un adevărat punct nodal pentru repatrierile înspre toate colțurile Europei. În total, peste 700 de români care au solicitat ajutorul României au fost deja repatriați, la fel și câteva zeci de străini în cazul cărora țara noastră a colaborat eficient cu țările de origine din Europa și nu numai. Ultimii 33 de cetățeni români au ajuns, ieri dimineață, pe Aeroportul „Henri Coandă“, după ce au fost evacuați pe ruta Tripoli – Istanbul – București.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info


















