Oprescu l-a demis pe șeful Parcurilor ca pe vremea staliniștilor

Nici nu și-a început bine mandatul de primar al Capitalei, că Sorin Oprescu a și comis prima ilegalitate. Astfel, sub sloganul "Facem curățenie", edilul șef al Bucureștiului a decis, pe baza unor fantasmagorii și a unor "limbi în ureche" băgate de actualii săi "coechipieri", desfacerea abuzivă a contractului de muncă a directorului Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB), Virgil Cârstea. Pentru a acoperi ilegalitatea, PMB a luat decizia de a nu face public conținutul Raportului întocmit de Comisia de Disciplină a PMB.  Ca atare, singura explicație a Primăriei privind fundamentarea deciziei lui Oprescu de a-l concedia pe Cârstea a fost că acesta s-ar face vinovat de "deficiențe în îndeplinirea atribuțiilor stabilite prin fișa postului privind administrarea legală și eficientă a patrimoniului, precum și încălcarea atribuțiilor privind aplicarea Hotărârilor CGMB și a Dispozițiilor Primarului General". Cum însă orice decizie trebuie să aibă o fundamentare solidă, reporterii "Curentului" au încercat să afle care sunt, în fapt, deficiențele manageriale și încălcările atribuțiilor care au stat la baza demiterii lui Virgil Cârstea. Așa cum era de așteptat, nimeni din PMB nu a dorit să comenteze decizia lui Oprescu. Cu toate acestea, reporterii noștri au reușit să intre în posesia unor informații și documente care demonstrează că Oprescu a procedat ca pe vremea staliniștilor, când tuturor celor care nu erau în grațiile regimului li se imputau tot felul de (in)acțiuni fabricate, pentru ca aceștia să poată fi scoși de pe scena publică.

Legislația care guvernează raporturile de muncă este foarte strictă și stipulează că niciun angajat cu contract de muncă nu poate fi sancționat înainte de parcurgerea mai multor etape. În caz contrar, atunci când nu sunt parcurse toate aceste etape, sancțiunea aplicată unui angajat este lovită de sancțiunea nulității absolute. Astfel, legea spune că prima etapă care vizează o sancțiune o reprezintă efectuarea unei cercetări disciplinare a unui salariat. Ulterior, în vederea cercetării abaterii disciplinare ce i se impută angajatului și a propunerii sancțiunii, angajatorul este obligat să constituie o comisie de disciplină. Comisie care este obligată să îl convoace în scris pe salariatul cercetat cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte ca el să se prezinte la Comisia de Disciplină. Mai mult, convocarea va indica cel puțin motivul, data, ora și locul întrevederii. Mai apoi, în timpul audierii, activitatea de cercetare a abaterii disciplinare impune stabilirea exactă a împrejurărilor în care faptele imputate au fost săvârșite, gradul de vinovăție al salariatului, consecințele abaterii disciplinare, comportarea generală în serviciu a salariatului, precum și eventualele sancțiuni disciplinare, aplicate anterior acestuia. Ca atare, numai după finalizarea cercetării, Comisia de Disciplină poate propune aplicarea sau neaplicarea unei sancțiuni disciplinare salariatului, cu precizarea că lucrările comisiei trebuie consemnate într-un Registru de procese-verbale. Abia apoi, în baza propunerii Comisiei de Disciplină, angajatorul poate emite decizia de sancționare a unui salariat. Ca atare, edilul șef al Capitalei, Sorin Oprescu, trebuia să respecte întocmai, în cazul Virgil Cârstea, spiritul și litera legii. Cu toate acestea, medicul Oprescu a decis să semneze ca primarul și să-i desfacă ilegal contractul de muncă șefului ALPAB.

Ilegalități de la cap la coadă

Pentru a vă face o imagine asupra modului în care actualul Primar General a luat decizia ilegală de a-l concedia pe Cârstea, "Curentul" vă prezintă filmul exact al derulării evenimentelor acestui conflict de muncă, în urma căruia Municipalitatea se va vedea, cu certitudine, obligată să-i plătească la un moment dat despăgubiri consistente șefului ALPAB, doar pentru mofturile lui Oprescu.
Conform documentelor oficiale, Cârstea a fost anunțat pe 6 iulie că trebuie să se prezinte la Comisia de Disciplină a PMB în 7 iulie a.c. Motivul acestei convocări îl constituia reclamația făcută de un pensionar aflat într-o vădită stare conflictuală cu șeful ALPAB (n.r. – acesta îi demolase o construcție în Parcul Cișmigiu), care reproșa tot felul de ficțiuni (n.r. – o pagubă în dauna ALPAB de circa 28 de milioane de euro, în condițiile în care niciodată respectiva instituție nu reușise să strângă o asemena sumă drept buget pe 10 ani). Ca și când nu ar fi fost de ajuns că Virgil Cârstea nu fusese convocat în scris de Comisia de Disciplină cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte ca el să fie audiat și că acuzele care i se aduceau erau hilare, Oprescu a decis să comită și el o altă ilegalitate. Astfel, cu doar câteva ore înainte ca șeful ALPAB să fie audiat de Comisia de Disciplină, primarul l-a înștiințat în scris pe subalternul său că va fi audiat și pe motiv că nu ar fi organizat licitații care să conducă închirierea unor imobile din "Satul Francez", așa cum prevedea HCGMB nr. 67/2006 a Consiliului General, dar și pentru că nu l-ar fi înștiințat pe edilul șef că există anumite probleme vizând administrarea privată a "Satului Francez".
Cu toate că putea să refuze să dea curs invitației Comisiei de Disciplină  atâta vreme cât nu fusese convocat în termenul legal, Cârstea a decis să dea socoteală pentru faptele aiuristice ce i se imputau, fiind convins că activitatea sa – apreciată în nenumărate rânduri de PMB – nu poate fi pusă la îndoială. Asta, mai ales în condițiile în care acuzele aduse de Primarul General erau false, ținând cont de faptul că "disfuncționalitățile" de care era acuzat de Oprescu în cazul "Satul Francez" erau nefondate, ținând cont că, imediat după validarea mandatului acestuia, șeful ALPAB depusese la cabinetul acestuia o adresă (nr. 3333/11.07.2008) prin care informa oficial conducerea PMB despre situația locației respective.

Comisia de Disciplină l-a executat pe Cârstea, după modelul Ceaușescu

Așa că, fiind de bună credință, Virgil Cârstea s-a prezentat pe 7 iulie a.c. la Comisia de Disciplină a PMB. Acolo, însă, dovedind că legea nu contează atunci când în joc sunt interese, membrii Comisiei care anterior certificaseră an de an, prin documente, că activitatea sa fusese OK, s-au antepronunțat ca pe vremea tribunalelor staliniste, semn că se dorea înlăturarea sa cu orice preț. Astfel, deși inițial i se repoșa lui Cârstea că nu l-a informat deloc pe Oprescu cu privire la problemele pe care le ridică administrarea Satului Francez, în timpul audierilor, membrii Comisiei de Disciplină – puși în fața evidențelor – au întors-o ca la Ploiești. Și, ca atare, i-au imputat lui Cârstea că l-ar fi informat "tardiv" pe edilul șef despre faptul că la licitațiile organizate de ALPAB nu s-au înregistrat competitori și că înțelegerea prin care "Satul Francez" a fost dată spre administrare în parteneriat public-privat expiră la finele acestui an. Deși Cârstea a explicat că l-a informat pe Oprescu în 11 iulie, adică la nici două săptămâni după ce acesta și-a preluat oficial mandatul de primar general, membrii Comisiei nu au dorit nici în fața documentelor să explice ce înțeleg prin " informare tardivă" în condițiile date și mai ales în situația în care, până la finele anului, cu "Satul Francez" există o companie agreată de PMB care administrează locația respectivă. Rezultatul: deși nimeni nu i-a putut imputa lui Cârstea deficiențe în îndeplinirea atribuțiilor stabilite prin fișa postului privind administrarea legală și eficientă a patrimoniului ALPAB și nici încălcarea atribuțiilor privind aplicarea Hotărârilor CGMB sau a Dispozițiilor Primarului General, totuși, unii membri ai Comisiei de Disciplină au lăsat să se înțeleagă că șeful ALPAB trebuie să fie zburat.

Greșeli care demonstrează premeditarea

Numai că, din dorința de a truca adevărul, membrii Comisiei de Disciplină au comis încă o ilegalitate care va conduce la nulitatea absolută a sancțiunii de desfacere a contractului de muncă a lui Virgil Cârstea: au uitat că legea îi obliga să consemneze într-un registru de procese-verbale lucrările Comisiei. Și, ca atare, ei au consemnat respectivele lucrări pe niște foi volante, care ulterior au stat la baza Raportului care-l incrimina pe șeful ALPAB. Parcă pentru a dovedi că rezilierea contractului lui Cârstea a fost o acțiune premeditată, oficialii PMB au datat pe 8 august comunicatul de presă remis ieri, prin care anunțau desfacerea contractului de muncă al lui Cârstea, recunoscând astfel că decizia de sancționare a acestuia a fost dictată de anumite interese și nu a fost luată nicidecum în baza unei analize serioase și mai ales legale. Însă, asupra acestui litigiu de muncă, ce în realitate are multiple conotații politice, dar mai ales economice, vom reveni.