Parlamentul European cere României o anchetă independentă privind închisorile CIA

Parlamentul European a adoptat, joi, o rezoluție prin care cere autorităților române declanșarea rapidă a unei anchete „independentă, imparțială, detaliată și eficientă“ privind implicarea României în programul închisorilor CIA.
„Climatul de nesancționare din jurul complicității statelor membre UE cu programele secrete de transfer și detenție ale CIA a permis continuarea violării drepturilor fundamentale, așa cum rezultă din programele de supraveghere în masă dezvoltate de SUA și de unele state membre“, se arată în rezoluția votată de eurodeputați, care vor ca dreptul PE de a investiga astfel de violări în UE să fie întărit.
Totodată, ei cer, din nou, instituțiilor UE și statelor membre să investigheze în detaliu operațiunile CIA.
Europarlamentarii sunt „foarte deza­măgiți“ de refuzul Comisiei Europene de a răspunde substanțial la recomandările făcute de Parlament în rezoluția sa din septembrie 2012, adoptată ca urmare a lucrărilor Comisiei temporare privind acuzațiile de utilizare a statelor europene pentru transportul și detenția ilegale de prizonieri. Aceste recomandări sunt reintegrare în rezoluția adoptată joi. Printre altele, membrii PE cer din nou Comisiei să investigheze dacă regulile UE au fost încălcate de unele țări prin colaborarea cu CIA.
Parlamentul reiterează și reco­mandările sale către Consiliu, cerându-i să facă o declarație de recunoaștere a implicării statelor membre în programul CIA.
Rezoluția are ca adresă 13 state membre: Lituania, România, Polonia, Marea Britanie, Italia, Finlanda, Franța, Suedia, Belgia, Grecia, Irlanda, Letonia și Slovacia.
Astfel, PE „îndeamnă autoritățile române să deschidă rapid o anchetă independentă, imparțială, cuprinzătoare și eficientă, să găsească toate documentele lipsă din anchetele parlamentare și să coopereze pe deplin cu CEDO în cazul Al Nashiri“.
Referitor la procesul de asumare a răspunderii în statele membre, parla­mentarii îndeamnă „autoritățile române să găsească toate documentele lipsă din anchetele parlamentare și să deschidă rapid o anchetă independentă, imparțială, detaliată și eficientă“.
Totodată, aceștia își exprimă regretul pentru „intransigența și tăcerea autori­tăților române în legătură cu acest subiect, care sunt incompatibile cu obligațiile care le revin“.
„Este esențial, pentru a asigura credibilitatea Parlamentului, să întărim substanțial drepturile sale de anchetă pentru a investiga violarea unor drepturi fundamentale în UE, incluzând putere deplină de audiere sub jurământ a persoanelor implicate, inclusiv a miniștrilor din guverne“, se arată în rezoluție. Rezoluția are caracter non-legislativ.
 
Monica Macovei a criticat votul  și dovezile prezentate în rezoluție

„?ê?£i eu aș vrea să știu dacă au fost și unde au fost centre de detenție ilegale. Însă, astăzi, prin această rezoluție, practic, în ceea ce privește România cel puțin, Securitatea a intrat în Parlamentul European și a devenit sursă de informație. Sunt menționate pentru România două surse de informație: o emisiune de pe o televiziune a Antenelor, aflată în proprietatea unei persoane care este colaborator al Securității, stabilit printr-o decizie definitivă a instanței, și care este și trimisă în judecată pentru spălare de bani și alte infracțiuni grave: domnul Voiculescu. O altă sursă de informație este generalul Talpeș, care a fost șef al Serviciului de Informații Externe imediat după '90, în perioada '92 și anii următori, în perioada în care la putere în România erau comuniști încercând să arate cu fața vopsită că sunt altceva“, a declarat Monica Macovei.
Textul rezoluției menționează că „acțiunile minuțioase de investigație“ prezentate de postul Antena 1, în aprilie 2013, au prezentat „indicații suplimen­tare referitoare la rolul central al României în cadrul rețelei de închisori“ a CIA. Totodată, se precizează că fostul consilier prezidențial pe probleme de siguranță națională Ioan Talpeș a afirmat că „România a pus la dispoziția CIA sprijin logistic“. Documentul mai amintește că un fost senator român a recunoscut „caracterul limitat“ al anche­tei Parlamentului de la București și a solicitat procurorilor să deschidă acțiuni în instanță.

Talpeș – audiat deja de procurori

Fostul consilier prezidențial Ioan Talpeș a fost audiat, la 17 septembrie, la Parchetul instanței supreme, în calitate de martor, în dosarul în care sirianul Muhammad al-Nashiri a reclamat deținerea sa într-o închisoare CIA din România.
Talpeș a declarat, la ieșirea din sediul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, că a fost citat pentru a da decla­rații în calitate de martor în cazul al-Nashiri. El a precizat că procurorii i-au reco­mandat să nu dea detalii despre cele discutate.
„Mi s-a recomandat să păstrez confidențialitatea acestei discuții avute referitoare la problema închisorilor de pe teritoriul României“, a spus Talpeș.
Întrebat dacă a fost chemat să dea declarații în calitate de fost șef al Servi­ciului de Informații Externe, Ioan Talpeș a spus că nu se afla la conducerea SIE la momentul la care al-Nashiri a făcut referire în plângerea la Parchet, ci era consilier prezidențial pe probleme de apărare, ordine publică și securitate națională.
Parchetul instanței supreme arăta, în februarie, într-un răspuns la solicitarea agenției MEDIAFAX, că investigația autorităților române privind plângerea sauditului Abd al-Rahim Hussayn Muhammad al-Nashiri care reclamă deținerea într-o închisoare CIA din România se află în faza actelor premer­gătoare.
În 29 mai 2012, avocatul lui al-Nashiri a înaintat în numele acestuia o plângere penală procurorului general al României, în care reclama detenția secretă, rele tratamente aplicate clientului său, precum și procedura de extrădare.
În 20 iulie 2012, procurorul general a informat că plângerea a fost înregistrată, precum și faptul că cercetările sunt într-un stadiu preliminar.
În 2 august 2012, Open Society Justice Initiative (Fundația Soros pentru o Societate Deschisă) a depus o reclamație în numele lui Abd al Rahim al-Nashiri (47 de ani) împotriva României la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) de la Strasbourg.Al-Nashiri a fost considerat unul dintre liderii grupării Al-Qaeda.

Mihaela Dobrescu