Trei sferturi din preotii din Protopopiatul Cluj nu-si pot lua salariile decat pe primele trei luni ale anului. Preotul roman este retribuit, teoretic, cu un salariu mediu de 3,5 milioane de lei pe luna. Din acesti bani, el nu primeste decat o parte de la protopopiat, urmand ca restul sa si-i adune din cotizatiile enoriasilor, asa ca, de prin luna mai, preotii incep sa flamanzeasca. Lasati la mila unor enoriasi saraci, preotii din multe sate clujene sunt nevoiti sa se umileasca, cersind, din poarta in poarta, un loc de munca cu ziua. In aceste conditii, nu rare sunt situatiile in care preotii clujeni merg la sapa, la coasa sau la zugravit. -Cand le-am spus la Patriarhie ca in Ciurila preotul merge cu ziua la coasa ca sa aiba si el din ce trai, nu m-au crezut-, marturiseste consilierul bisericesc Vasile Bancos, de la Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului. -Le-am mai spus ca preotului nu-i e rusine ca munceste, dar ii vine greu sa manance cu tiganii la amiaza, sa imparta din acelasi blid si apoi sa se schimbe in haine preotesti si sa le predice in biserica, poate sa-i si mustre… Ce se intampla acum cu preotii nostri este grav, este o umilinta de neinchipuit. Nu stam cu mainile in san, dar la toate cererile noastre ni s-a raspuns, pana acum, cu promisiuni desarte-, explica Bancos.
Dumnezeu, cautat in America
Departe de a fi ce a fost candva, preotul de tara din Ardealul de azi face orice pentru ca familia lui sa traiasca -in rand cu lumea-. El nu se da inapoi de la nici un fel de munca. Un preot care are cinci copii a luat pamant in arenda de la enoriasi si-l munceste pentru a-si creste copiii. Altul zugraveste casele enoriasilor sai, de la care primeste bani ca zilier si cu care poarta discutii teologice in timp ce da cu bidineaua. Cei care nu au putut sa se umileaca, cersind ceva de lucru prin gospodariile oamenilor, au plecat peste hotare. S-au dezbracat de hainele preotesti si si-au luat lumea in cap: preotul din Ticu este acum in America, altul s-a dus si s-a intors din Italia… Vremurile cand popa era primul om in sat, asa cum il stim din romanele lui Rebreanu, s-au sters pana si din memoria preotului de azi, obosit de munca cu sapa.
Salarizare dupa modelul german
Conducerea Bisericii Ortodoxe Romane spera ca, din ianuarie anul viitor, sa obtina salariile preotilor in intregime de la stat, pentru ca preotii sa nu stea la mila enoriasilor. Aceasta hotarare va viza toate cultele din tara, fara discriminare confesionala, dupa modelul care se practica in Germania. Este posibil insa ca si de aceasta data promisiunile sa ramana desarte. Sau, mai rau, cineva sa foloseasca prilejul pentru un nesperat capital politic, iar dezghetarea bugetului sa fie una de vremelnica amagire.
Preoteasa, o specie pe cale de disparitie
Femeia acestui mileniu accepta cu greu, sau nu accepta deloc, sa se ingroape in tarana unui sat in care nu exista nici scoala, nici magazin, nici telefon. Copiii ei vor sa invete carte, sa stie despre lume tot atatea cat si altii, sa nu ramana niste infirmi din punct de vedere social. Preotul, om cu invatatura de carte, viseaza pentru urmasii lui o viata de intelectuali… Dar toate acestea vor fi cu putinta sau nu. -Noi ii obligam pe preoti sa-si ia un angajament ca vor sta in sat, la fel si preotesele lor-, ne spune preotul Bancos. -Stim insa ca uneori nu este posibil. Intelegem prin ce greutati trec familiile lor si, acolo unde s-a putut, am angajat-o pe preoteasa ca ingrijitoare la biserica, dar nu toate se multumesc cu asa ceva…-Cand o preoteasa, jurista in Cluj-Napoca, a refuzat sa-si urmeze sotul la tara, satenii l-au respins si pe preot… Ei vor ca preotul sa fie in biserica, sa vada lumina la casa parohiala, sa stie ca-l pot chema oricand la patul lor, nu la cosit sau zugravit…
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
