Presa germana denunta deturnarea fondurilor UE din Romania

Scandalul deturnarilor de fonduri comunitare din Romania a intrat in atentia presei internationale. Cotidianul german -Die Tages Zeitung- a publicat, la inceputul saptamanii, un amplu reportaj despre Valea Jiului, mai exact despre saracia lucie din aceasta zona si despre cum s-au deturnat anumite fonduri UE. -Catre aceasta zona s-au indreptat peste 20 milioane de euro, insa o parte a sumelor a ajuns in alte locuri si alte buzunare-, titreaza – Die Tages Zeitung-. Pornind de la un caz concret, si anume al firmei private de comercializare a lemnului -Sahara-Pres SRL- din Vulcan, infiintata de Cristina si Silviu Hartagan, ziarul berlinez descrie calvarul micilor intreprinzatori din Romania, confruntati cu o birocratie absurda, cu functionari corupti si cu o legislatie stufoasa. Pe de alta parte, ziaristii germani sunt de parere ca realitatea tragica din Valea Jiului nu se regaseste in nici unul din rapoartele trimise de autoritatile romane la Bruxelles.

Multa birocratie si functionari corupti

In Valea Jiului, scrie ziarul -Die Tages Zeitung-, traiesc 160.000 de oameni, din care peste 34% sunt someri. Furnizarea energiei electrice a fost oprita in aproximativ 16.000 de locuinte, fiindca oamenii nu au banii necesari pentru a plati cheltuielile de curent. In anul 1998, UE a initiat asa-numitul -program MAR-, care prevede sprijinirea financiara a unor intreprinderi mici si mijlocii, pentru asanarea unor mine si initierea unor proiecte ecologice.

Silviu Hartagan povesteste ziaristilor de la -Die Tages Zeitung- cat de bucuros a fost cand a auzit ca va primi sprijinul european de 20.000 de euro destinat achizitionarii unui ferastrau mecanic si a unui camion pentru transportarea lemnului. Datorita acestei investitii, firma si-a marit capacitatile de productie si a angajat muncitori. Cristina Hartagan a lucrat pana in 1997 in cadrul intreprinderii miniere, de unde a demisionat. S-a reorientat imediat si s-a decis sa infiinteze o firma de prelucrare a lemnului. Afacerile au mers bine. Dupa ce s-au inscris in Asociatia Industriei Lemnului, a crescut si numarul clientilor, a reusit sa inchirieze masini speciale de prelucrare si camioane de transport. In 1998, a aflat despre proiectul UE.

De dragul imaginii…

Ca la orice proiect finantat de catre UE in tarile candidate, si in Romania se ocupa de coordonarea acestor proiecte un oficiu national din cadrul Ministerului Industriei si Comertului. Silviu Hartagan povesteste ca a fost obligat sa scrie lunar zeci de rapoarte privind situatia proiectului. Inspectorii oficiului nu tolerau nici o amanare a aplicarii ad literam a proiectului propriu-zis, obligand de pilda firma sa faca fundatiile de beton ale unei constructii in plina iarna. Transferul sumelor pe care urma sa le primeasca firma in patru transe s-a facut cu intarzieri. In ceea ce priveste tranzactiile financiare, inspectorii habar nu aveau de reglementarile in vigoare. Din pricina acestor greutati si a multor altora, sotii Hartagan s-au decis in 1999 sa renunte la proiect si sa inapoieze banii.

Raspunsul la aceasta intentie a tinerilor intreprinzatori a venit imediat din partea Ministerului Industriei si Comertului. Ministerul trebuie sa demonstreze UE, se afirma in raspunsul autoritatilor, ca Romania este in stare sa reconstruiasca Valea Jiului. In caz contrar, nu vom mai primi ajutoare din Bruxelles. Am continuat, marturiseste Silviu Hartagan, insa mi-am dat seama ca autoritatile nu erau interesate de soarta noastra, ci doar de imaginea lor la Bruxelles.

Acesta este parearea ziaristilor berlinezi, care sustin ca in rapoartele autoritatilor romane privind situatia din Valea Jiului trimise la Bruxelles se pot citi numai lucruri pozitive, in timp ce aceasta regiune ar putea fi considerata un exemplu european pentru mizeria cotidiana.