Acasă Actualitate Primăria lui Oprescu – complice la ilegalitățile de la Muzeul Literaturii

Primăria lui Oprescu – complice la ilegalitățile de la Muzeul Literaturii

DISTRIBUIȚI

Continuăm să primim date și comentarii pe adresa redacției ca urmare a materialului publicat în „Curentul“ despre modul abordării de către conducerea Muzeului Literaturii Române a aniversării lui Mihai Eminescu, interzis de către directorul Radu Călin Cristea (foto stânga). Date șocante scot în evidență impostura, abuzul, frauda, precum și situația cu totul ilegală a acestui culturnic aflat la conducerea Muzeului, deși o hotărâre definitivă a instanței a calificat drept ilegală decizia Primăriei Capitalei de instalare pe post a acestuia. Primăria Municipiului București este obligată printr-o hotărâre de instanță definitivă și irevocabilă, să-l revoce din funcție pe Radu Călin Cristea, instalat în fruntea Muzeului Literaturii Române prin impostură și fraudă. Luna trecută, în data de 21 mai, prin decizia nr. 1405, Curtea de Apel Bucuresti – secția contencios administrativ și fiscal – a susținut hotărârea instanței de fond care a considerat că proiectul de management declarat câștigător de un juriu format din amicii lui Radu Călin Cristea, respectiv din Mircea Mihăieș, Ioan T. Morar și Romeo Pop, nu îndeplinea condițiile prevăzute de dispozițiile legale.
Instanța a apreciat și faptul că membrii Comisiei de concurs, formată din Mircea Mihăieș, Ioan T. Morar și Romeo Pop, nu au întrunit condițiile legale și profesionale necesare evaluării unui proiect de management pentru Muzeul Literaturii și au evaluat abuziv și incorect proiectele de management prezentate de către candidați.
Candidatul câștigător este de fapt cu totul alt concurent – Sande Vârjoghe, cel care a și contestat încă din 25 iunie 2008 decizia abuzivă a Primăriei și rezultatele așa-zisului concurs.
Concursul pentru ocuparea postului de director general al MNLR, post rămas vacant în urma decesului fostului director Alexandru Condeescu, a avut loc între 9 și 23 ianuarie 2008. Cei trei candidați înscriși au fost Lucian Chișu (cercetător științific – Muzeul Național al Literaturii Române), Radu Călin Cristea (jurnalist) și Sande Vârjoghe (manager de proiecte – Muzeul Național al Literaturii Române). Câștigător a fost declarat Radu Călin Cristea, însă Sande Vârjoghe a depus o contestație cu privire la rezultatul concursului.

„Abuzuri de drept și interese obscure“

Primăria Municipiului București, ordonatorul de credite al Muzeului, a admis ilegal în concursul de ocupare a postului de director un proiect de management depus de către Radu Călin Cristea, care nu întrunea condițiile legale pentru participarea la acest concurs. Cât despre proiect în sine – acesta era de fapt un articol sumar de gazetă despre Muzeul Național al Literaturii Române.
Tribunalul Municipiului București a constatat ilegalitățile și abuzurile de drept care au stat la baza desfășurării Concursului, admițând, în consecință, cererea de chemare în judecată formulată de Sande Vârjoghe și anulând concursul pentru ocuparea postului de Director General al Muzeului Național al Literaturii Române.
Curtea de Apel București a confirmat hotărârea Tribunalului și a respins recursul declarat de Primăria Municipiului București împotriva hotărârii de fond, prin care Sande Vårjoghe a obținut invalidarea concursului pentru ocuparea postului de director al Muzeului Național al Literaturii Române.
Procesul intentat de Dl. Sande Vârjoghe împotriva Primăriei Municipiului București a restabilit astfel adevărul într-un concurs care, prin modul ilegal de desfășurare, s-a dovedit a fi contrafăcut și dominat de interese obscure.
„Interesele obscure“ vor fi scoase la lumină de „Curentul“, în materialele care urmează. Radu Călin Cristea face parte dintr-o combinație care servește interese fără nicio legătură cu literatura sau cu proiectele de management cultural. Cea mai bună dovadă este chiar faptul că acesta a pierdut procesul de contestare a concursului prin care a ocupat fraudulos acest post.

Sute de mii de euro tocați din banii bucureștenilor

Ilegalul director al Muzeului Literaturii și-a atacat și defăimat public propria instituție în interviuri penibile, afirmând că Muzeul este „un cămin cultural“, iar în contrapondere a desfășurat recent, în data de 8 iunie, o acțiune cu caracter turistic – intitulată de altfel „Turism și literatură“, unde a pretins cheltuirea a 105.000 euro la… Sinaia. Cu o asemenea sumă de bani se putea organiza o călătorie în jurul lumii, d'apoi la două ore de mers cu mașina din fața Primăriei Bucureștiului. În toamna anului trecut a mai avut loc un traseu asemănător, tot la Sinaia. De data aceasta ne-a parvenit proiectul și mai ales bugetul fantasmagoric alocat de generosul director pe ultima sută de metri a mandatului său ilegal.
În proiectul manifestării „muzeale“ se specifică utilizarea sumei de 105.000 euro în scopul: „promovării locurilor, obiectivelor turistice antropice sau naturale cu povești bine articulate“ și mai departe se afirmă că această gogoriță bine articulată ar bate chiar și spre consolidarea brandului de țară!
Fostul jurnalist, director prin fraudă, grăiește astfel pentru a justifica tocarea banilor: „În ultimii ani, discursul public a fost dominat de construirea unui branding de țară. Știm, formele fără fond sunt sortite eșecului. Demarăm, astfel, un proiect ambițios, care va necesita multă muncă“. Munca îl face pe om, dar mai ales banii aflați în vizorul lui Radu Călin Cristea care tot îi dă înainte cu gargara și „povestirile“ puse pe hârtie într-un limbaj greoi, de muzeu al limbii de lemn: „În urma unei dezbateri ce se va întinde pe durata a 3 zile, aceste povestiri vor fi adaptate conform concluziilor dezbaterii. Rezultatul acestui seminar, o serie de povestiri asumate de către organizatori, vor fi editate, apoi multiplicate în broșuri, iar apoi împărțite către primării, consilii județene, muzee, oficii de turism, agenții de turism etc. Tot din aceste povestiri va putea fi extrasă informația necesară pentru un branding de comunitate coerent“.
Ca să fie extrasă cât mai din adâncuri „informația necesară“, în cele trei zile, Radu Călin Cristea bagă și prețul: „coffe-break-uri, hotel, masă, transport: 40.000 euro“. 13.330 de euro pe zi. Să tot dezbați pe banii ăștia „brandingul de comunitate“.

Partenerul Literaturii – mogulul UTC

Restul sumei de până la 105.000 de euro care ar acoperi „mediatizarea“ ar însemna promovarea asigurată de revista „Vacanțe & Călătorii“ desemnată drept „partener media“. Revista respectivă face parte dintr-un buchet cultural, turistic, monden, aflat la butoniera unui controversat business-man – Aurel Borșan.
Ejectat pe orbita capitalismului din praștia Uniunii Tineretului Comunist, „schimbul de mâine al partidului comunist“, cum bine zicea tovarășul Nicolae Ceaușescu, tovărășelul Aurică Borșan a avut pe mână imensul patrimoniu al BTT, nu întâmplător, ci pentru că era unul dintre discipolii de frunte ai lui Nicu Ceaușescu și, totodată, un fel de Brutus modern, deoarece imediat după înjunghierea lui Nicu, Borșan a devenit un feroce utecist-capitalist, fondând imediat după 1989 nu mai puțin de șapte companii: Dragon Medical Complex (1991), Business Afairs (1992), Rombulg, Citadela (1992), Dacia Felix Tour (1992), Casino Est (1993) și Victoria Entreprise Holding Corporation (1993).
De aici încolo este cale lungă de povestit, „povestiri bine articulate“ – vorba „ziaristului“ Radu Călin Cristea, care ilustrează pe deplin ideea sa centrală de „îmbunătățire a brandului de țară“. Partea proastă e că, în timp ce astfel de personaje tot trudesc la brandul de țară, prosperând, țara se duce de râpă și devine un adevărat Muzeu de ceară al uteciștilor capitaliști, mari amatori de literatură, mai nou, din specia bunului partener Aurel Borșan, comilitonul lui Radu Călin Cristea ex-vajnicul luptător împotriva comunismului de la Europa Liberă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.