
După pronunțarea sentința de marți a ÎCCJ, care a dat câștig de cauză prințului Paul de România în problema apartenenței sale la familia regală, acesta a declarat ieri că nu regele Mihai este principalul opozant al reprimirii sale în familia regală, ci anumite personaje din jurul său, cu aluzie la actorașul Radu Duda care se visa capul acestei familii regale. „Ei (anturajul – n.r.) s-au desemnat între ei moștenitori și prinți consorți și au făcut tot posibilul ca eu și familia mea să fim denigrați. Aș dori să precizez în acest sens că sunt fiul primului născut al Regelui Carol al II-lea. Tatăl meu s-a născut dintr-o căsătorie legală și rămasă legală după legile în vigoare. Tatăl meu a avut un fiu și eu am un fiu. Conform legilor noastre noi suntem succesorii lui la tron. Acest adevăr este bine să fie cunoscut de toți românii”, a declarat Paul. El a mai spus că șirul proceselor nu se încheie aici și vor urma altele legate de partajul moștenirii pe care Mihai a dorit să o păstreze pentru sine și negociază de ani de zile cu statul român să primească înapoi toate acareturile care, după moartea sa, îi vor reveni soldățelului de plumb, Radu Duda. Prințul Paul a adăugat că în ceea ce privește castelul Peleș se va ține de cuvânt și își va oferi cota de 60% către statul român fără a avea pretenții financiare.
Rațiuni financiare
Acesta a mai adăugat că desemnarea succesiunii Casei regale nu s-a făcut în mod corect iar această descendență are la bază rațiuni strict bănești. „Cu timpul, când lucrurile se vor așeza, toate acestea se vor lămuri. Atunci românii o să înțeleagă faptul că unchiul meu, Regele Mihai și anturajul să, care- l influențează din ce în ce mai mult, nu au procedat legal și în nici un caz la modul în care trebuie să procedeze un os domnesc”, a mai spus acesta. Reamintim că ÎCCj a dat câștig de cauză prințului Paul de România, respingând recursul Regelui Mihai I față de la recunoașterea unor hotărâri străine pe teritoriul României cu privire la admiterea dreptului de filiație al lui Carol Mircea, tatăl prințului Paul. Acest proces de recunoaștere a filiației legitime a prințului Carol Mircea față de Carol al II-lea, cu toate drepturile ce decurg din aceasta a durat în România 21 de ani. Imediat după emiterea sentiței, Casa Regală a ținut să precizeze expres că decizia privind cererea de recunoaștere a hotărârii de la Lisabona asupra descendenței lui Mircea Grigore Lambrino din Regele Carol al II-lea nu creează niciun drept dinastic și nu stabilește apartenența acestuia la Familia Regală, lucru valabil și pentru descendenții săi.
Dragoș Stănculescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info



















