Asa cum era de asteptat, s-a ajuns si la stadiul in care serviciile zelosului procuror general, Joita Tanase, au inceput sa stanjeneasca actuala Putere. Joita si-a pus prea puternic amprenta politica in activitatea sa. De prea multe ori, procurorul general a tradat caracterul politic al unor recursuri in anulare. Poate ca nu se ajungea aici atat de devreme daca opinia publica nu ar fi huiduit mocnit astfel de subordonari a unor institutii -independente-, dar mai ales daca Uniunea Europeana nu ar fi ajuns in pragul isteriei dupa atatea apeluri facute fara efect. Momentul demiterii sau trimiterii pe un post de ambasador (o alta practica balcanica) este unul propice. Joita s-a incurcat in interesele din dosarul -Panait-, pe axa Tarau-Lele & co.
Si, pentru ca era nevoie ca cineva sa puna problema pe tapet, astfel incat sa se creeze subiectul demiterii, a fost secretarul de stat in Ministerul Justitie, Ioan Alexandru.
Circuitul demiterii unui procuror general
In urma cu dou zile, secretarul de stat din Ministerul Justitiei, Ion Alexandru, anunta ca ii va sugera ministrului Rodica Stanoiu sa propuna demiterea procurorului general al Romaniei, Tanase Joita. Ion Alexandru a spus ca solicitarea este motivata de faptul ca -exista probleme de comunicare cu cei din Parchetul General-. -Noi ne-am delimitat de Parchetul General si de modul in care au reactionat la o serie de chestiuni recente-, si-a incheiat -misiunea- Ion Alexandru.
Stim ca prin modificarea Codului de procedura civila, printr-o ordonanta de urgenta, s-a deschis calea subordonarii puterii judecatoresti de catre puterea executiva. Ordinul de demitere al unui procuror general poate veni de la seful Executivului catre subordonatul sau, ministrul justitiei, care, l-a randul ei, il poate demite pe subordonatul sau, procurorul general. Este un mecanism pervers, deoarece este reglementat in aceeasi ordonanta care ii acorda procurorului general prerogative ce sfideaza orice regula de bun-simt celei mai subrede democratii, cum este cea referitoare la promovarea recursului in anulare. Pe aceeasi filiera, mentionata mai sus, s-a creat posibilitatea de a se da ordinele politice…
Recursuri care l-au -anulat- pe Joita Tanase
Pe fondul unei reactii vehemente a opiniei publice, dar trecuta nonsalant cu vederea, Joita Tanase a apelat la recursul in anulare ori de cate ori o decizie a Justitie a contravenit unor varii interese politice sau economice.
Episodul Toplita este doar unul dintr-o lunga serie. Folosindu-se de prerogativele conferite, procurorul general a declarat recurs in anulare impotriva unei hotarari judecatoresti care validase alegerea lui Nicolae Baciu (independent) ca primar al orasului Toplita, judetul Harghita, la alegerile locale din 24 iunie, 2001, in defavoarea candidatului PSD.
La recomandarea premierului Nastase, Joita Tanase a promovat un recurs in anulare si in cazul sentintei definitive prin care tribunalul decisese judecarea in libertate a inculpatilor din cazul Tepro.
Un alt recurs in anulare, considerat eminamente politic, a fost promovat impotriva sentintelor definitive prin care s-a incheiat procesul -Revolutia de la Timisoara-, prin care generalii V.A. Stanculescu si Mihai Chitac au fost condamnati la cate 13 ani de inchisoare.
Dosarul -Panait-, piatra de moara de la gatul lui Joita
Asa cum preconiza ziarul nostru, dosarul -Panait- este cel care, prin implicatiile sale politico-economice, a creat premisele demiterii procurorului general. Pe parcursul evolutiei acestui scandal, Parchetul a avut reactii nefiresti, lasand parca sa se inteleaga ca vina o poarta doar cei care schimba prea brusc comenzile. Dupa ce au incercat sa-i gaseasca raposatului Panait probleme psihice care sa fie invocate in sprijinul -episodului suicidar- si dupa multe alte balbe, o ultima actiune care a tradat, rudimentar, presiunile politice exercitate asupra Parchetului a fost redeschiderea dosarului lui Alexandru Tarau, fiul fostului prefect de Bihor. Aceasta redeschidere de dosar vine dupa ce, inca de la inceputul scandalului, Joita Tanase il aparase cu furie pe Tarau Jr. pe care il considera nevinovat, fapt care trebuia sa fie -dovedit- de raposatul procuror Cristian Panait. Ba mai mult, Joita l-a suspendat pe procurorul Alexandru Lele, acesta fiind acuzat de favorizarea infractorului, arestare nelegala, cercetare abuziva si sustragere de inscrisuri. Problemele pentru Joita Tanase au inceput sa apara o data cu -episodul suicidar-, cum definea Parchetul moartea tanarului procuror Panait. Incercarea de a-i invoca probleme psihice care sa fie puse la baza sinuciderii, printr-o expertiza psihiatrica post-mortem, a fost o alta gafa de proportii trecuta pe raboj. In fine, faptul ca s-a dispus redeschiderea si reluarea urmaririi penale a lui Alexandru Tarau si a complicilor sai, -apreciindu-se ca, in cauza, nu au fost administrate toate probele de natura a contribui la aflarea adevarului si la stabilirea tuturor imprejurarilor in care au fost savarsite faptele-, cu pretul montarii lui Joita intr-o situatie de un penibil greu de acceptat, demonstreaza ca lui Joita Tanase i se pregateste debarcarea. El nu ar fi putut accepta, cu siguranta, redeschiderea urmaririi penale impotriva lui Tarau Jr., deoarece il aparase cu fervoare. Ordinul pare a fi venit din alta parte. In acest context, declaratia secretarului de stat din Ministerul Justitiei, cum ca -Noi ne-am delimitat de Parchetul General si de modul in care au reactionat la o serie de chestiuni recente-, este extrem de relevanta.
Pe de alta aprte, daca nici acum nu se intampla nimic si doar va fi cedat piponul, fara sa se abandoneze arma antidemocratica in care a fost transformat recursul in anulare, atunci va muri chiar si speranta, atat pentru opinia publica internca, cat si pentru cea internationala.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
