Raport dur al CE: Justiția și statul de drept, sub asaltul politicienilor

Deși în dimineața zilei de ieri premierul Victor Ponta vorbea de un raport pozitiv al CE  în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), lucrurile avea să devină diametral opuse spre orele amiezii. Documentul prezentat ieri de către Executivul de la Bruxelles conține 13 pagini cu ghinion în care puține referiri sunt pozitive iar acelea sunt consacrate ÎCCJ, DNA și ANI. Guvernanții de la București sunt criticați pe linie în special pentru acțiunile de suprimare a justiției și aducerii acestei puteri sub papucul politicului. Situația din această vară, similară cu cea a unei lovituri de stat, este prezentat în culori sumbre de raportul CE. În capul listei îngrijorărilor Europei stă, cum era de altfel de anticipat, nerespectarea principiului separărilor puterii în stat.
O componentă esențială a oricărui stat democratic care a fost bruscat evident de către actualul Guvern în timpul pregătirii debarcării președintelui Băsescu de la Cotroceni pentru a i se face loc lui Crin Antonescu. Raportul CE reclamă de asemenea nerespectarea angajamentelor asumate de Victor Ponta la Bruxelles privind respectarea statului de drept sub forma mai cunoscută de „cele 10 porunci“ sau „decalogul lui Barroso“. La acest capitol, CE constată că actualul guvern nu a îndeplinit decât câteva din acestea.  „Comisia a emis zece recomandări specifice menite să contribuie la soluționarea controverselor privind statul de drept și independența judiciară. Guvernul României a confirmat Comisiei că va pune în aplicare aceste recomandări (…) Evaluarea arată că România a pus în aplicare doar unele dintre recomandările Comisiei care vizau restabilirea statului de drept și a independenței sistemului judiciar. Deși Constituția și rolul și hotărârile Curții Constituționale au fost respectate, angajamentele privind independența sistemului judiciar și privind răspunsul la hotărârile în materie de integritate nu au fost puse în aplicare în mod cores­punzător. De asemenea, nu a fost numită încă o nouă conducere a Ministerului Public și a DNA-ului“, se precizează în documentul citat. De asemenea, CE cere continuarea reformelor în domeniul justiției și punerea în funcțiune a noilor Coduri, actualizate cu nevoie de funcționare a statului de drept.

Mașinile de propagandă, puse la zid

Comisia Europeană apreciază repu­nerea în drepturi a Curții Constituționale iar critică extrem de aspru folosirea, deși nu o face nominal, patronii de presă care pun tunurile pe instituții ale justiției prin intermediul organelor de propagandă – televiziune, ziare, etc. În acest sens, Bruxelles exemplifică prin amenințările și crearea unei imagini publici negative a judecătorilor Curții Constituționale în faza premergătoare luării unei decizii privind validarea/invalidarea referendumului pentru demiterea președintelui. Concret, CE critică trustul Intact deținut de către Dan Voiculescu prin intermediul cărui judecătoare Aspazia Cojocaru, judecător-cheie în pronunțarea deciziei, a fost supusă un adevărat linșaj mediatic și incitare a urii publice asupra domniei sale de către televiziuni precum Antena3 sau cotidianul Jurnalul Național. Aceste organe de presă au dus în acele zile adevărate cruciade care instigau la ură împotriva acestui judecător al CCR, această fiind supusă unei adevărate hărțuiri din partea reporterilor acestui trust media. De asemenea, CE cere noi reguli pe care CNA-ul ar trebui să le adopte pentru a preveni astfel de derapaje. „Comisia ar dori, de asemenea, să atragă atenția asupra rolului mijloacelor de informare în masă. Au existat numeroase exemple de mijloace de informare în masă care au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar, precum și anumite îndoieli cu privire la eficacitatea activității de supraveghere desfășurată de Consiliul Național al Audiovizualului. Situația sugerează necesitatea unei revizuiri a normelor existente pentru a garanta faptul că libertatea presei este însoțită de o protecție corespunzătoare a instituțiilor și a drepturilor fundamentale ale persoa­nelor, precum și pentru a pune la dispoziție măsuri reparatorii eficiente“.  se arată în raportul CE.

Abținere de la criticarea justiției

De asemenea, raportul CE cere insistent ca oameni politici să se abțină de comentarii ce pot fi interpretate ca imixtiuni și presiuni asupra actului de justiție. Documentul caracterizează reacția politicienilor din USL vizavi de tentativa de demiterea a lui Băsescu ca fiind un „lipsită de respect“ față de puterea judecătorească. „În timpul verii, una dintre preocupările majore a fost dovada clară a exercitării de presiuni asupra instituțiilor judiciare și a lipsei de respect pentru independența sistemului judiciar. Aceasta rămâne un motiv serios de preocupare. Comisia a primit numeroase rapoarte privind acte de intimidare sau hărțuire comise împotriva unor persoane care lucrează în instituții judiciare și anticorupție importante, inclusiv amenințări cu un caracter personal împotriva judecătorilor și a familiilor acestora și campanii mediatice de hărțuire. Din păcate, recomandarea Comisiei nu a fost pusă în aplicare pe deplin. Atacurile cu motivație politică la adresa sistemului judiciar nu au încetat. Un punct critic este acceptarea hotărârilor judecătorești: pentru aceasta este necesar ca toți membrii clasei politice să ajungă la un consens privind abținerea de la criticarea hotărârilor judecătorești, de la subminarea credibilității magistraților sau de la exercitarea de presiuni asupra acestora“, se arată în același document.

Integritate înainte de super-imunitate

CE mai face apel la guvernanți ca întâi de toate „aleșii neamului“ să dea dovadă de integritate și o înaltă ținută morală în fața legilor, un apropo inclusiv pentru premierul Ponta al cărui plagiat este deja dovedit de experți independenți în materie de drept. „Persoanele aflate în funcții de conducere trebuie să demonstreze că îndeplinesc standarde ridicate în materie de integritate. În plus, în cazul în care autoritățile judiciare constată că această condiție nu este îndeplinită, nerespectarea hotărârilor judecătorești implică, de asemenea, o lipsă de respect față de statul de drept. În raportul său din luna iulie, Comisia și-a exprimat preocuparea că atât Guvernul, cât și Parlamentul nu au respectat pe deplin acest principiu“, precizează documentul. Comisia constată că în ciuda acțiunilor ANI în privința unor miniștrii, aceștia nu au demisionat sau au fost demiși, deși guvernul se angajase să lupte împotriva corupției. Tot aceasta mai constată că aceștia se aflau chiar în rândurile guvernului. În paralel, CE critică modificarea statului parlamentarilor care oferă imunități suplimentare celor actuale pentru parlamentari. „În ianuarie 2013, Parlamentul a adoptat amendamente la statutul membrilor săi, modificând procedura de ridicare a imunității în cazurile de percheziție, arestare sau reținere a acestora și de urmărire penală a foștilor miniștri. Sunt prevăzute măsuri suplimentare, inclusiv adoptarea unui cod de conduită. Printre aceste măsuri vor trebui să se numere includerea unui termen pentru fiecare etapă a procedurii în Parlament și furnizarea unei justificări complete atunci când Parlamentul refuză să ridice imunitatea. Este, de asemenea, important să se clarifice faptul că ANI rămâne singura autoritate însărcinată cu verificarea potențialelor incompatibilități ale funcționarilor aleși și numiți“, spune CE.

Bătălia politică pe MCV

Momentul a fost exploatat politici de către toate partidele, fie pentru a mistifica adevărul din raportul CE, fie pentru a critica actuala guvernare pentru aceste concluzii îngrijorătoare. PDL a cerut Guvernului și USL să își asume deschis responsabilitatea pentru raportul MCV, să ia măsurile necesare, să stopeze presiunile politice la adresa magistraților și instituțiilor statului de drept și să fie organizată o dezbatere a raportului în Parlament. Pe de cealaltă parte, Ponta a considerat că raportul CE conține anumite erori materiale, precum faptul că nu s-ar fi întâmplat nimic în cazul miniștrilor verificați de ANI sau că ar fi miniștri cercetați pentru corupție, iar acestea puteau fi îndreptate dacă „Mecanismul era și de Cooperare, nu doar de Verificare“. Crin s-a abținut de comentarii, comentând ironic că scrisul din raport este prea mic și nu poate citi, o atitudine care continuă poziția anti-europeană asumate de către PNL-ul condus de Antonescu. Pe aceeași linie s-a poziționat și Președintele Comisiei juridice a Senatului, liberalul Tudor Chiuariu, care a declarat ieri că raportul MCV pe justiție începe să devină „o poveste fără sfârșit“, fiind de părere că acest document nu mai este folosit pentru obiectivul pentru care a fost creat, ci în „scopuri politice“. Președintele PDL Cluj, Daniel Buda, a apreciat că raportul CE pe justiție este unul dintre cele mai negative din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), ceea ce poziționează România la nivelul anilor 2000-2004, în timpul guvernării Năstase. La rândul său, DNA a precizat ieri că Raportul MCV reconfirmă performanța instituției în cazurile de corupție la vârf, CE arătând că este vitală menținerea și sub viitoarea conducere a Direcției a caracterului nepărtinitor și a eficienței anchetelor, insistând pe garantarea independenței organelor de urmărire penală.

ANI: Un trust media a dus 'campanii de hărțuire' împotriva Agenției
Președintele Agenției Naționale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, susține că paragrafele din Raportul CE privind presiunile mass-media asupra sistemului judiciar sunt reale, iar în cazul Agenției a fost vorba de adevărate 'campanii de hărțuire', utilizate de un trust media ca un 'instrument de presiune mediatică și politică'.
'Raportul Comisiei Europene vorbește despre campanii de hărțuire și despre utilizarea acestui lucru ca instrument de presiune mediatică și politică. În cazul ANI este absolut real și dovadă stau zecile de materiale media promovate de un singur trust mediatic, care au mers până la intimidare, hărțuire și proliferarea unor neadevăruri raportat la persoane din cadrul Agenției, inclusiv asupra mea', a declarat Horia Georgescu pentru AGERPRES.
Horia Georgescu susține că Raportul CE remarcă progresele înregistrate de ANI, dar constată și presiunile la care este supusă Agenția.
'Raportul Comisiei Europene în ceea ce privește Agenția Națională de Integritate (ANI) remarcă progresul continuu și constant al instituției noastre. Sunt notate mai multe evoluții pozitive, dar în același timp sunt menționate atacurile constante la adresa instituției și a persoanelor din cadrul Agenției. Este un fapt regretabil, dar pe de altă parte este o realitate, deoarece am asistat la campanii extrem de virulente care au hărțuit persoane și familiile acestora', a explicat Horia Georgescu.

Mădălin Necșuțu