Raportul CE: Marea corupție, pedepsită încă prea blând de justiția din România

Paradoxal, deși per total Comisia Europeană laudă activitatea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și cea a ANI, România este criticată la capitolul pedepsirii înaltei corupții. În continuare, Europa nu privește cu ochi buni pedepsele care se dau în cazurile de corupție la nivelul  înalților demnitari ai statului. Fie că sunt prea mici, fie prea rare, această realitate a pedepselor mimate este poate factorul numărul unu care afectează imaginea României în interiorul UE și sursa tuturor problemelor în diverse dosare de interes cum ar fi aderarea la spațiul Schengen, deși la nivel teoretic ele nu sunt conexate. În practică, unele state precum Olanda se abat de la această cutumă și schimba regulile din mers. „Analiza sentințelor judecătorești în cazurile de corupție la nivel înalt indică faptul că pedepsele aplicate rămân adesea aproape de limita juridică minimă, iar în peste 60% din cazuri, executarea pedepselor este suspendată“, se precizează în raportul intermediar al CE către Parlamentul European și Consiliul European emis, ieri, la Bruxelles.

La capitolul „plusuri“, raport CE evidențiază activitatea DNA, DGA și cea a ANI în lupta împotriva corupției, prezentând statistici elocvente în acest sens. „DNA a continuat să funcționeze ca un serviciu eficace de urmărire penală în cazurile de corupție la nivel înalt. În 2011, a crescut numărul trimiterilor în judecată, al hotărârilor judecătorești și al condamnărilor. Odată cu acce­lerarea instrumentării cauzelor în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, această evoluție a fost vizibilă mai ales la nivelul hotărârilor judecătorești defi­nitive: în 2011 au fost pronunțate 158 de hotărâri judecătorești definitive în cazuri sesizate de DNA, în comparație cu 85 în 2010. Această activitate a continuat să vizeze un număr important de politicieni și de funcționari de rang înalt. Direcția Generală Anticorupție din cadrul Ministerului Administrației și Internelor a luat măsuri în vederea consolidării activității sale de combatere a corupției“, se arată în documentul UE.

„Cazul Bârsan“ și răspunderea magistraților

În ceea ce privește activitatea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), aceasta este apreciată dar și criticată după scandalul de corupție în care este implicată judecătoarea Gabriela Bârsan. Raportul CE privind MCV notează în cazul României că Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a accelerat derularea proceselor privind cazurile de corupție la nivel înalt, ca răspuns la recomandările privind riscul ca în unele astfel de cazuri să se împlinească termenele de prescripție. De asemenea, a fost apreciată noua lege privind numirea magistraților la ÎCCJ și răspunderea disciplinară a magistraților.  „Într-un caz important de suspiciune de corupție la nivel înalt, autoritățile judiciare nu l-au demis pe judecătorul în cauza dintr-o poziție de conducere. Au fost lansate anchete disciplinare în acest caz, acestea fiind însă suspendate ulterior pe motivul că este în curs o anchetă penală. Acest caz a evidențiat deficiențe clare în capacitatea factorilor de decizie din sistemul judiciar de a lua măsurile cuvenite în cazul aducerii unor atingeri grave reputației magistraților. Au puține evoluții importante în ceea ce privește aplicarea recomandărilor Comisiei privind eficacitatea Inspecției Judiciare.

Recomandările CE

Principalul semnal evidențiat în acest raport rămâne în continuare lupta cu fenomenul corupției. Astfel, CE cere ca proiectul de strategie națională anticorupție să fie însoțit de o susținere fermă din partea tuturor instituțiilor, pentru a se asigura o eficacitate cât mai mare a acestei strategii. „Pentru a asigura o eficacitate sporită a acțiunii judiciare în cazurile de corupție la nivel înalt, Comisia a recomandat în special României să îmbună­tățească modul de gestionare a cazurilor și procedurile judiciare în cazurile de corupție la nivel înalt și să îmbunătățească caracterul disuasiv și coerența sancțiunilor judecătorești aplicate în acest domeniu. Comisia a recomandat, de asemenea, continuarea reformei Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a putea demonstra rezultate mai bune în ceea ce privește frauda în domeniul achizițiilor publice și pentru a adopta norme proce­durale pentru ridicarea imunității parlamentare“, precizează ra­portul CE.

CE: ANI trebuie sprijinită

În ciuda eforturilor transpar­tinice care s-au făcut pentru mazilirea ANI, în special a reprezentanților UDMR, CE recomandă în continuare ca instituțiile abilitate să finalizeze munca inspectorilor ANI.
„Pentru a asigura o mai mare eficacitate a punerii în aplicare a politicilor în domeniul integrității, Comisia a recomandat României să demonstreze existența unor rezultate pozitive în ceea ce privește pronunțarea de sancțiuni prin care să se dea curs hotărârilor Agenției Naționale pentru Integritate (ANI), să îmbunătățească și să uniformizeze practicile comisiilor de cercetare a averilor și să amelioreze capacitatea investigativă a ANI și cooperarea sa cu alte instituții“, mai arată documentul. CE laudă ANI făcând un bilanț al acțiunilor acestei instituții în 2011: 18 cazuri de averi potențial nejustificate, în valoare totală de 5,7 milioane EUR, 23 de cazuri de conflicte de interese de natură administrativă și 118 cazuri de incompatibilități.

Reacții în țară

Reacțiile diferitelor instituții din sfera justiției nu au întârziat să apară, ieri, imediat după publicarea oficială a acestor concluziile ale CE. inistrul propus pentru portofoliul Justiției, Cătălin Predoiu, avizat de comisiile de specialitate de la Parlament, a declarat, miercuri, în legătură cu reforma în justiție, că, după cum arată și Raportul CE, efortul trebuie transferat acum asupra CSM și a sistemului judiciar. CE notează în raportul interimar pe tema MCV publicat miercuri că "o serie de cercetări penale recente în care au fost implicați înalți magistrați a suscitat rezerve cu privire la hotărârea și capacitatea CSM de a asigura integritatea și răspunderea magistraților". În replică, președintele CSM, Alina Ghica, a susținut, ieri, că este foarte important ca sistemului judiciar să-i fie garantate resursele umane și materiale pentru a funcționa, Ministerul Justiției având un rol crucial. Cu toate acestea, CSM-ului i-a fost aprobat recent un buget pe 2012 de 79.138.000 de RON, din care 47.215.000 lei este destinată cheltuielilor de per­sonal.

Olanda joacă în continuare după propriile reguli

În ceea ce privește conexarea dosarului Schengen cu MCV, Comisia își menține punctul de vedere potrivit căruia cele două cazuri nu fac obiectul aceleași probleme. Mecanismul de cooperare și verificare (MCV) și aderarea la spațiul Schengen sunt chestiuni care trebuie tratate total separat, așa cum au subliniat în mod repetat președintele CE, Jose Manuel Barroso, cât și comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom, a declarat ieri, la Bruxelles, Mark Gray, purtător de cuvânt al CE, care a prezentat, într-o conferință de presă, rapoartele intermediare ale CE privind reforma justiției în România și Bulgaria. În ciuda acestor evidențe, Olanda continuă să fie inflexibilă, sfidând normele UE în această materie.Olanda a răspuns rapoartelor CE pe România și Bulgaria spunând că va continua să blocheze aderarea celor două state la Schengen cel puțin până în iunie, la următorul raport. Olanda se opune aderării României și Bulgariei la Schengen, spunând că o aderare în acest moment ar expune și mai mult UE la crima organizată și corupție, potrivit Europa Liberă. Olanda a răspuns rapoartelor CE pe România și Bulgaria spunând că va continua să blocheze aderarea celor două state la Schengen cel puțin până în iunie, la următorul raport.
Autoritățile olandeze se opun aderării României și Bulgariei la Schengen, spunând că o aderare în acest moment ar expune și mai mult UE la crima organizată și corupție, relatează Europa Liberă. Ministrul olandez pentru afaceri europene, Ben Knapen, a declarat că progresele în lupta anticorupție sunt vizibile mai ales în România, dar Olanda trebuie să vadă două rapoarte CE pozitive, consecutive, pentru a susține aderarea la Schengen, relatează Focus news. "Este un pas înainte, dar mai trebuie făcute multe. Olanda vrea să vadă două rapoarte pozitive consecutive, care să arate progrese susținute și ireversibile în lupta împotriva corupției și crimei organizate", a subliniat el. "Vom vedea în iulie, când raportul anual al CE va fi prezentat, dacă este cazul", a adăugat ministrul care a lăsat să se înțeleagă că România nu va primi verde la aderare mai devreme de vara lui 2012.

Mădălin Necșuțu