Republica Moldova, cu fața spre Europa

UPDATE: Conform exit-poll-ului realizat de Publika TV impreuna cu IRES, PDLM a obtinut 34,4% din voturile cetatenilor de peste Prut.
 Partidul premierului Vlad Filat este urmat de PCRM cu 26% iar locul al treilea este ocupat de Partidul Liberal (PL) al presedintelui interimar, Mihai Ghimpu cu  15,6%.
Pe cea de-a patra pozitie se situeaza Partidul Democrat (PDM) condus de fostul comunist, Marian Lupu, cu 15,1%.

Alegerile legislative de la Chișinău, de la Est la Vest

La închiderea ediției, portalul Unimedia.md anunța o prezență la vot de 54,95%, date centralizate și oferite de către Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru ora

18:30. Cea mai mare prezență este la Basarabeasca, unde au votat 69,54% din alegătorii din Republica Moldova. În România, până la acea oră votaseră circa 8.000 de cetățeni, dintre care majoritatea studenți care au scandat pe tot parcursul zilei: „Am venit, am votat, am câștigat!“. În total, R. Moldova a deschis 2.037 de secții de votare, dintre care 75 pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale R. Moldova din străinătate.
Basarabia a fost supusă, ieri, unui test de maturitate democratică și pusă în fața unei dileme extrem de importante pentru ce urmează să se întâmple peste Prut în următorii patru ani. Așa cum s-a exprimat și președintele interimar, Mihai Ghimpu, toți cetățenii de peste Prut au avut de ales „între trecut și viitor“. La Chișinău, atmosfera generală în cadrul alegerilor legislative a fost una proeuropeană, dar influența răsăriteană încă și-a mai pus amprenta prin ștampila de vot a unor nostalgici comuniști, în ciuda faptul că la circa 20 de ani de independență, Republica Moldova este cea mai săracă țară din Europa, iar perspectivele pentru un trai mai bun sunt unele cenușii. Realitățile sociale din Republica Moldova se reduc în mare parte la migrația forței de muncă în marea ei majoritate spre țările UE, unde circa un milion de basarabeni încearcă să clădească un viitor mai bun pentru ei și familia rămasă acasă, peste Prut. În cadrul acestor alegeri legislative de ieri, bătălia politică a opus Partidul Comunist din Republica Moldova (PCR), condus de președintele Vladimir Voronin, și partidele de orientare proeuropeană, printre care se regăsesc Partidul Liberal Democrat (PLDM) – condus de actualul premier, Vlad Filat -, Partidul Liberal – condus de actualul președinte interimar, Mihai Ghimpu -, Partidul Democrat din Republica Moldova (PDM) – condus de fostul comunist Marian Lupu – și, nu în ultimul rând, chiar dacă este încă incertă trecerea pragului electoral impus de 4%, Alianța Moldova Noastră, formațiune condusă de fostul primar al Chișinăului, Serafim Urechean.

Scenariul european

Conform datelor oferite de ultimele sondaje de opinie, analiștii de peste Prut opinează că PCRM poate fi învins chiar dacă va reuși să obțină cel mai mare scor, doarece fostele partide ale Alianței pentru Integrare Europeană (AIE) au reușit să obțină împreună un scor de peste 60 de procente la aceste alegeri. În cazul unui astfel de scenariu, cele patru formațiuni proeuropene constituite într-un bloc politic și-ar putea însuși cel puțin 61 de mandate (dintr-un total de 101 – n.r.), fapt ce le-ar permite să își aleagă președintele. De menționat este că 2,6 milioane de cetățeni au drept de vot în Republica Moldova, iar în cursa electorală s-au înscris peste 20 de partide, majoritatea cu o masă electorală de sub 1% pentru a rupe din voturile forțelor politice consacrate, cele mai multe dintre acestea având simpatii procomuniste. Pe lângă aceste partide politice, în cursa electorală au mai intrat și 19 candidați independenți.
Miza acestor alegeri constă în depășirea impasului instituțional cu care țara se confruntă de circa doi ani de zile.

Lupu, în blană de proeuropean

Cheia acestui scenariu este însă la PDM, formațiune ridicată în sondaje de ex-comunistul Marian Lupu. Cu toate acestea, liderul PDM este un personaj foarte controversat, după ce ani de zile a ocupat funcții de conducere în cadrul guvernărilor PCRM. Ruptura de acest partid s-a făcut în momentul când el nu a reușit să-i succeadă lui Voronin la președinția PCRM, plecând apoi la PDM, unde a fost primit direct în funcția de lider de către Dumitru Diacov, fostul șef al PDM care, în prezent, este președinte de onoare. Înainte de aceste alegeri, Marian Lupu s-a declarat deschis spre o negociere cu „toate partidele“, pronunțându-se pentru o coaliție de guvernare de uniune națională în contextul crizei, fapt ce îi permite acestuia o marjă de negociere mult mai mare, atât cu adversarii politici, cât și cu aliații. Cu toate acestea, PDM-ul este cunoscut pentru pozițiile duale și trădări politice. În cadrul alegerilor parlamentare din 2005, după ce Blocul electoral „Moldova Democrată“ (BMD) a obținut 28,54% din totalul voturilor, coaliție din care făcea parte și PDM, nu mai puțin de opt deputați ai partidului se rup din acest bloc și formează singuri propriul grup parlamentar, care îl va susține pe Vladimir Voronin la alegerile pentru poziția de președinte al Moldovei. Chiar și ieri, în ziua alegerilor, Lupu a declarat că nu are neapărat ambiții prezidențiale, deși principalul motiv al plecării din PCRM a fost cauzat de dorința lui Voronin de a rămâne liderul comuniștilor. Lupu a spus că el nu are ambiții de a deveni președinte, însă „lumea așa își dorește“. „Nu am astfel de ambiții, mai ales că puteam fi președinte încă de anul trecut“, a afirmat liderul PD, citat de Jurnal.md. „PD lasă ușile deschise pentru un dialog cu orice forță care o să acceadă în Legislativ. Dar acest dialog trebuie să se bazeze pe principii. Nu exclud și varianta unei guvernări largi, doar ca să depășim criza politică“, a precizat Lupu.

Mai aproape de Bruxelles

Liderii politici au declarat la unison, imediat după ieșirea de la urne, că votează pentru un destin european al Republicii Moldova. Președintele interimar și liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a venit la urme însoțit de soția sa, Dina. „Am votat pentru patru ani de guvernare democratică și pentru a fi mai aproape de Uniunea Europeană“, a spus Mihai Ghimpu. Înainte de a veni la secția de votare, premierul Vlad Filat a mers la biserică.
Liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Vlad Filat, a mers ieri-dimineață la biserică, după care a venit la secția de votare numărul 126 din Chișinău, unde și-a exercitat dreptul la vot împreună cu soția sa, declarând că votează pentru cetățenii de peste Prut. „Când zic cetățenii Republicii Moldova, mă refer la cetățenii plecați peste hotare, cei care sunt în țară, care au nevoie să trăiască în libertate și bunăstare“, a susținut Filat. Liderul AMN, Serafim Urechean, a declarat că își dorește ca forțele democratice să reușească în urma acestui scrutin să poată alege președintele. „E nevoie de o stabilitate politică în țară, de care depinde viitorul Republicii Moldova. Acum totul depinde de Măria Sa alegătorul“, a precizat liderul AMN.  După opt ani de guvernare în care comuniștii lui Voronin au făcut un joc dublu în cadrul unui duplex nehotărât Bruxelles-Moscova, lăsând în urmă o țară în sărăcie lucie și cu mari probleme de credibilitate pe plan internațional, acesta a declarat că votează pentru „viitorul european al Republicii Moldova“. „Am votat pentru ca la actuala criză politică, care are loc de doi ani de zile, să se pună capăt. Am votat pentru dezvoltarea țării noastre, am votat pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor țării noastre și pentru viitorul ei european“, a afirmat Voronin.

Nereguli flagrante

Și de această dată, alegerile de peste Prut s-au desfășurat într-o atmosferă de fraudă, sesizările în acest sens fiind multiple. Organizația nonguvernamentală Promo – Lex a acuzat mai multe cazuri de fraudă, printre care se numără amenajarea necorespuzătoarea a secțiilor de votare, probleme cu personalul din cadrul secțiilor de votare, procedură de vot defectuoasă, listele electorale întocmite inexact, abuzuri legate de votarea cu urna mobilă și, bineînțeles, „turismul electoral“. Potrivit PRO TV Chișinău, cel puțin trei contestații au fost depuse la Comisia Electorală Centrală din R. Moldova, una fiind o sesizare a PCRM, în contextul derulării scrutinului legislativ anticipat, informează PRO TV Chișinău. Conform sesizării, PCRM îl acuză pe președintele interimar, Mihai Ghimpu, liderul Partidului Liberal din R. Moldova, că le-a adresat injurii politicienilor comuniști în ziua alegerilor.
Alte două contestații au fost depuse de PLDM. Liberal-democrații au sesizat atât Comisia Electorală Centrală, cât și Consiliul Audiovizualului despre faptul că două televiziuni ar fi promovat candidați în ziua scrutinului parlamentar. În ciuda acestor multiple nereguli sesizate, senatorul PSD Titus Corlățean, care participă la alegerile din Republica Moldova în calitate de observator APCE, a declarat pentru Mediafax că, din constatările sale de până acum, procesul electoral este bine organizat și transparent. „Din constatările mele, procesul electoral este bine organizat și se desfășoară transparent. Dacă acest lucru se va confirma la finalizarea votului, cred că se poate considera că este o notă bună, democratică, pentru regimul de la Chișinău“, a spus Corlățean.

Cozi la secțiile de vot din România

Poate cei mai entuziasmați de posibilitatea de a-și putea exprima dreptul la vot au fost studenții basarabeni veniți la studii în România. Din cele 2.037 de secții de votare care au fost deschise în 27 de țări, opt au fost în România, împărțite între șapte orașe. Mobilizarea studenților a fost una impresionantă, grație faptului că ei au beneficiat de transport gratuit pentru a se deplasa la secțiile de votare. În București, tinerii au așteptat ore întregi la coadă pentru a vota schimbarea macazului spre Europa, în speranța unui viitor mai bun. Pe parcursul întregii zile, aceștia au cântat cântece patriotice și au condamnat regimul Voronin.

Europa, cu ochii spre Chișinău

Nu în ultimul rând, presa europeană a acordat ieri largi spații acestui eveniment semnificativ pentru orientarea proeuropeană a Republicii Moldova. Cotidianul francez „Le Figaro“ a scris că R. Moldova, această mică țară estică, a devenit „un laborator al relațiilor Est-Vest“ și tocmai de aceea alegerile de duminică vor fi „sub lupă“, urmărite atent de la Bruxelles la Moscova. Postul german de radio Deutsche Welle relatează că „moldovenii, chemați pentru a treia oară în decurs de 18 luni să-și aleagă parlamentarii, sunt tot mai deziluzionați de politică, iar apatia lor față de vot este în creștere“. În plus, „este neclar cât de mult va conta Uniunea Europeană în viitorul țării“. Europa Liberă spune că moldovenii s-au săturat de blocajul politico-instituțional de la Chișinău și vor ca alegerile acestea să arate în ce direcție va merge Moldova. Asemenea speranțe e puțin probabil să fie realizate prin vot – cel puțin nu direct, comentează Europa Liberă. Pe de altă parte, agenția rusă de presă ITAR-TASS blamează AIE pentru blocajul instituțional și îl scoate și de această dată responsabil pe președintele interimar, Mihai Ghimpu. „Blocajul instituțional al țării – generat de imposibilitatea alegerii unui președinte – nu a fost rezolvat nici de alianța prooccidentală venită la putere după alegerile din 29 iulie 2009“. În plus, membrii alianței au avut câteva divergențe fundamentale, dar lupta principală se dă între Marian Lupu, liderul Partidului Democrat, și premierul Vlad Filat. „Așa cum se întâmplă adesea în politică, rivalitatea a fost manipulată de o a treia figură – nepopularul avocat al ideii unirii cu România, liderul liberalilor, Mihai Ghimpu“, scrie ITAR-TASS.