Rețeaua falsificatorilor de rețete medicale, trimisă în judecată

Parchetul de pe lângă Tribunalul București a dispus joi trimiterea în judecată a 33 de inculpați, printre care 20 de farmaciști și 9 medici, pentru fraudarea bugetului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate prin compensarea ilegală a contravalorii unor rețete false, cauzându-se un prejudiciu de aproximativ 2 milioane lei.
Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul București , cei 33 de inculpați, printre care și medicii Cristina Daniela Sescu, Aurelia Ale­xandru, Carmen Badea, Victorița Boțoagă, Laurenția Nicoleta Galeș, Mihaela Carmen Iftimie, Anca Marilena Leontescu, Sinona Ana Comănoiu Mudava, și Doina Spătaru, sunt acuzați de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals, luare și dare de mită și spălare de bani.
„Activitatea infracțională a constat, în principal, în fraudarea de către mai mulți medici și farmaciști din cadrul aceleiași rețele farmaceutice a bugetului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate prin compensarea frauduloasă a contravalorii unor rețete false, cauzându-se un preju­diciu de aproximativ 2.000.000 lei“ se arată în comunicat.
Din probele administrate în cauză s-a desprins că farmacistul (de regulă diriginte de farmacie sau coordonator de zonă) stabilea o legătură cu un medic (specialist sau de familie) care prescria în mod constant numeroase rețete false cu valoarea compensată, fără a avea acoperire într-o situație reală, în sensul că acestea erau eliberate pe numele unor pacienți care nu fuseseră consultați și care nu solicitaseră vreun tratament.
„Prin completarea rubricilor rețetelor menționate, medicul făcea mențiuni nereale cu privire la prescrierea efectivă a tratamentului. Medicul înmâna aceste rețete false farmacistului care le introducea în programul de gestiune al farmaciei și le înainta spre decontare către Casa de Asigurări de Sănătate. Farmacistul verifica rețetele sub aspectul corectitudinii formale, completa rubrica «Am primit», uneori prin falsificarea scrisului și semnăturii beneficiarului rețetei, iar alteori farmacistul se trecea (în mod fals) drept împuternicit al pa­cientului. Farmacia realiza astfel un profit, întrucât primea de la Casa de Asigurări de Sănătate valoarea decontată a medicamentelor fără ca acestea sa iasă fizic din stoc. Sumele de bani decontate de către Casa de Asigurări de Sănătate, provenite din comiterea infracțiunilor de înșelăciune, erau «spălate» prin introdu­cerea într-un circuit comercial licit“, au constatat procurorii.
Sursa citată precizează că farmaciștii implicați obțineau un profit personal, deoarece, sporind în mod artificial vânzările, obțineau prime în plus față de salariu, iar medicii primeau, de regulă la sfârșitul fiecărei luni, sume de bani sau bunuri în valoare de 3% (uneori până la 5%) din valoarea totală a rețetelor false eliberate.
Un alt mod de operare consta în aceea că medicul prescria rețete cu acoperire într-o situație reală, în urma consultării reale a pacienților, dar în baza unei înțelegeri prealabile cu farmacistul și prin încălcarea normelor deontologice privind exercitarea atribuțiilor de medic, fie determina pacientul să prezinte rețeta la o anumită farmacie, direcționându-l acolo în vederea ridicării medicamentelor numai din această farmacie și nu dintr-o farmacie concurentă; fie nu înmâna rețeta pacientului, ci direct farmacistului pentru a se asigura că rețeta nu este prezentată în altă parte, iar ulterior dădea medica­mentele ridicate din farmacie pacientului.
Dosarul a fost înaintat Tribunalului București pentru judecarea cauzei.

Olga Dumitrescu