Avalansa de condamnari dictate de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) impotriva Romaniei pare a nu mai avea sfarsit. Aproape in fiecare luna, instanta suprema europeana obliga autoritatile romane la plata unor daune catre fostii proprietari ai unor case nationalizate care nu au putut intra in posesia bunurilor ce le-au fost confiscate de fostul regim comunist. Sumele, care ajung la ordinul milioanelor de euro, sunt suportate de contribuabilul roman doar pentru ca niste potentati, politicieni de mana a doua, sa se lafaiasca in casele altora. Dureros este ca romanul de rand este jecmanit cu acordul sefului statului, care, in perioada primului mandat, a ordonat procurorului general al Romaniei, la acea vreme Manea Dragulin, sa declare recurs in anulare impotriva sentintelor care ii repunea in posesie pe proprietarii de drept ai unor imobile locuite astazi de niste parveniti politic.
Cinci dosare, cinci sentinte
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a anuntat, marti, sentintele in alte cinci cazuri privind imobilele nationalizate in Romania, potrivit unui comunicat CEDO remis presei.
Cererile au fost depuse de mai multi cetateni romani, care, in calitate de mostenitori, au deschis actiuni la instantele nationale pentru a-si recupera proprietatile confiscate de comunisti prin Decretul 92/1950 de nationalizare. In toate cele cinci cazuri, reclamantii au aratat ca tribunalul roman a hotarat ca locuintele trebuie restituite proprietarilor, care, la momentul nationalizarii, faceau parte dintr-o categorie de persoane careia nu i se aplica decretul de nationalizare. Decizia tribunalului in cele cinci cazuri a fost definitiva si fara drept de apel.
Curtea Suprema de Justitie a incalcat dreptul la un proces echitabil
In cazurile Nagy, Dragnescu si Gavrus vs Romania, CEDO a statuat ca, prin hotararea de anulare a unei decizii finale, Curtea Suprema de Justitie a incalcat dreptul reclamantilor la un proces corect si echitabil (articolul 6.1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului), precum si articolul 1 al protocolului nr. 1 privind protectia proprietatii. In cazul Nagy, CEDO a decis ca reclamantul sa primeasca daune morale in valoare de 5.000 de euro si 400 de euro pentru cheltuielile de judecata. In cazul Dragnescu, statul roman trebuie sa plateasca reclamantului 4.000 de euro daune materiale si 400 de euro daune morale. In al treilea caz, Gavrus vs Romania, Curtea a cerut restituirea proprietatii reclamantului in decurs de trei luni de la data la care decizia a devenit finala. In caz contrar, Romania va trebui sa-i plateasca acestuia daune in valoare de 40.000 de euro. De asemenea, CEDO a mai condamnat autoritatile romane la plata a 4.000 de euro ca daune morale, in favoarea lui Gavrus. In cel de-al cincilea caz, Mosteanu impotriva Romaniei, reclamantul arata ca i-a fost refuzata o audiere la un tribunal independent si impartial, din cauza comentariilor presedintelui Romaniei din iulie 1994, care a cerut autoritatilor sa nu execute decizii prin care instantele au declarat nula si fara valoare nationalizarea proprietatilor sub regimul comunist. CEDO a decis ca reclamantului i s-a refuzat dreptul la un proces echitabil. In cazul Canciovici si in cazul Mosteanu impotriva Romaniei, CEDO a decis ca dreptul la proprietate al celor doi reclamanti nu a fost recunoscut prin decizii finale si irevocabile, prin urmare, proprietatile revendicate nu au fost stabilite. CEDO a condamnat Romania la plata a 4.000 de euro daune morale in cazul Mosteanu si la 710 euro cheltuieli de judecata. In cazul Canciovici, autoritatile romane vor plati reclamantilor 6.000 de euro ca daune morale.
Un gest politic care, deja, ne costa peste doua milioane de euro
Pana in prezent, guvernul roman a fost obligat, in 14 cazuri, la plata unei sume totale de peste doua milioane de euro (peste sase miliarde de lei). Cel care a creat precedentul si al carui caz constituie jurisprudenta Curtii Europene in dosarele romanesti este Dan Brumarescu. Acesta, dupa opt ani de perindari prin instante, a castigat in fata Curtii de la Strasbourg procesul de restituire a imobilului sau, nationalizat in 1950.
Intre timp, spun reclamantii, in cadrul unei intalniri la sediul Prefecturii din Satu Mare, in 20 mai 1994, presedintele Romaniei, Ion Iliescu, a declarat ca sentintele judecatoresti in cazurile de revendicare a imobilelor nationalizate sunt ilegale in lipsa unei legi privind situatia respectivelor imobile. In urma acestei declaratii, incepand cu 6 iulie 1994, Parchetul General, prin procurorul general de atunci, Vasile Manea Dragulin, ulterior inlocuit de Nicolae Cochinescu, care a continuat aceleasi demersuri, a inceput formularea recursurilor in anulare impotriva celor aproximativ 800 de sentinte definitive si irevocabile pronuntate pana la acea data si care fusesera favorabile fostilor proprietari.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
