Procentul românilor care cred că liceele cu promovabilitate zero la bacalaureat ar trebui desființate a crescut cu 12 la sută față de anul trecut, peste o treime dintre cei chestionați fiind de acord, în prezent, cu acest lucru, rezultă dintr-un studiu prezentat, marți, de IRES.
Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, a crescut proporția persoanelor care consideră că liceele cu promovabilitate 0 la sută ar trebui desființate, cu această soluție fiind de acord, parțial sau total, peste o treime dintre intervievați (36 la sută în 2012, comparativ cu 24 la sută în 2011).
Persoanele cu studii elementare (41,4 la sută) și locuitorii din mediul rural (39,2 la sută) sunt categoriile care susțin cel mai mult această măsură.
Tot o creștere procentuală se remarcă și în rândul persoanelor care consideră că profesorii care au avut elevi cu rezultate bune la examenul de bacalaureat ar trebui premiați, un total de 82 la sută fiind de acord parțial sau total cu această soluție în 2012, comparativ cu 74 la sută anul trecut.
În ceea ce privește rezultatele slabe obținute de elevi, anul acesta, la examenul de bacalaureatul din iunie-iulie, 44,2 la sută dintre respondenți consideră că elevii înșiși sunt vinovați pentru faptul că aproximativ 55 la sută dintre cei examinați nu au luat note de trecere. Sistemul educațional din România (17 la sută), profesorii (13,3 la sută), ministrul învățământului (7,1 la sută) și părinții (5,8 la sută) sunt de asemenea menționați printre vinovați.
Persoanele intervievate în 2012 tind să considere că, în acest an, examenul de bacalaureat a fost organizat mai puțin bine comparativ cu anul trecut, cei mai mulți dintre ei (47 la sută) considerând, însă, în continuare că, în ultimii doi ani, acest examen a fost organizat ceva mai bine sau mult mai bine decât în anii precedenți.
Cu cât au un nivel al școlarității mai ridicat, cu atât respondenții consideră, în proporție mai mare, că examenul de bacalaureat a fost organizat ceva mai bine sau mult mai bine decât în anii precedenți.
Comparativ cu 2011, crește semnificativ proporția persoanelor intervievate care sunt de părere că rezultatele obținute la bacalaureat în acest an corespund realității, de la 72 la sută la 83 la sută anul acesta.
Față de 2011, scade ponderea celor care consideră că la examenul de bacalaureat s-ar fi fraudat în mare sau foarte mare măsură (de la 22 la sută la 14 la sută) și crește cea a persoanelor care sunt de părere că s-ar fi fraudat în foarte mică măsură (de la 31 la sută la 46 la sută).
Starea învățământului: deplorabilă
Cât privește starea actuală a învățământului românesc, opiniile tind să fie favorabile față de anul trecut, când era apreciată drept bună sau foarte bună de 30 la sută dintre respondenți, față de 37 la sută în prezent.
"Femeile tind să fie convinse de faptul că starea învățământului este bună în proporție ușor mai ridicată decât bărbații, la fel persoanele din mediul rural comparativ cu cele din mediul urban; de asemenea, cu cât sunt mai educați, cu atât respondenții evaluează starea învățământului românesc ca fiind proastă sau foarte proastă în proporție mai ridicată. Cei mai sceptici din acest punct de vedere sunt locuitorii din Sudul țării (31 la sută), în timp ce moldovenii sunt cei mai optimiști (43 la sută)", rezultă din studiu.
Aceeași cercetare arată o creștere a ponderii celor care au o părere foarte bună despre utilizarea camerelor video de supraveghere în timpul desfășurării probelor de la bacalaureat, de la 35 la sută anul trecut la 47 la sută în iulie 2012.
În 2012, la fel ca anul trecut, majoritatea respondenților tind să afirme că rezultatele obținute la bacalaureat îi vor responsabiliza pe elevii care vor susține acest examen în anii viitori.
Procentul celor care consideră că inspectoratele județene și direcțiunile școlilor cu rezultate proaste la examenul de bacalaureat ar trebui sancționate a crescut în acest an de la 43 la 51 la sută, comparativ cu 2011.
Nu se remarcă, în schimb, modificări la nivelul percepției implicării părinților în ceea ce privește pregătirea copiilor lor: 92 la sută dintre respondenți susțin că este necesară mai multă implicare din partea părinților.
La fel ca în 2011, și în acest an, trei din patru români consideră că introducerea sistemului de co-plată a educației pentru familiile înstărite și acordarea de cupoane gratuite și burse sociale pentru familiile care au un venit mai mic sau situații sociale precare ar fi o soluție bună pentru România.
Sindicaliștii nu sunt de acord cu închiderea școlilor cu rezultate slabe
Sindicatele din învățământ spun că, înaintea eventualei închideri a unor școli cu rezultate slabe la examene, este nevoie de o analiză a cauzelor ce au dus la această situație și că trebuie "luat taurul de coarne", printr-o reformă care să ofere elevilor variante, în funcție de aptitudini.
Președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Simion Hăncescu, spune că procentul de promovabilitate de 43% la bacalaureat ar putea fi realitatea societății.
"Poate acel procent de 43 este realitatea societății. Poate nu avem nevoie de atâtea școli. De ce toți să facă liceul teoretic? Învățământul ar putea fi structurat în funcție de aptitudinile elevilor", a spus, pentru MEDIAFAX, liderul FSLI.
În opinia lui Hăncescu, în acest moment, se impune o analiză foarte riguroasă a învățământului, iar dacă se constată probleme majore, acestea trebuie rezolvate urgent, fără compromisuri.
"Toate grupurile școlare au acum clase de matematică-informatică. Liceele, firesc, au și ele clasă de matematică-informatică. Nu știu dacă toți copiii își doresc acest lucru. Nu mai merge așa. Aștept să ia cineva taurul de coarne, să pună piciorul în prag. Este nevoie de o reformă reală", a mai spus Hăncescu.
Președintele executiv al Federației "Spiru Haret", Marius Nistor, este împotriva ideii de a închide liceele care au avut promovabilitate zero la bacalauareat, înainte de a fi analizate cauzele care au dus la o astfel de situație.
La rândul său, președintele Federației Educației Naționale, Constantin Ciosu, spune că eventuala închidere a unor școli trebuie să fie precedată de o analiză, iar decizia să fie luată "în consens", și nu doar după cum se dorește într-un birou de ministru.
Potrivit lui Ciosu, închiderea școlilor profesionale a fost o greșeală, deoarece acestea reprezentau o șansă pentru cei care nu puteau sau nu voiau să intre la liceu.
Ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, a declarat luni, pentru MEDIAFAX, că va analiza rezultatele la bacalaureat, dar și admiterea în licee, unde mii de copii intră în clasa a IX-a cu medii cuprinse între 3 și 4,99, apoi vor fi luate măsurile ce se impun, nefiind exclusă închiderea unor școli cu rezultate foarte slabe.
Olga Dumitrescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
