Cetatea Fagarasului e -asediata- de cateva saptamani de un alai de nunti. In doua saptamani au avut loc 81 de nunti. In Sala Dietei, unde se oficiaza aceste casatorii, exista insa o serie de bunuri de patrimoniu care trebuie protejate. Desi s-a recurs la semnarea unui proces-verbal de custodie a respectivelor bunuri intre angajatii serviciului de Stare Civila si cei ai muzeului, asigurarea protectiei acestor obiecte este insa aproape imposibila, tinand cont de comportamentul uneori necivilizat al nuntasilor.
Nuntasii isi bat joc de patrimoniul cetatii
Dupa plecarea nuntasilor, locul ramane intr-o stare deplorabila, cu prajituri calcate in picioare, guma de mestecat lipita pe obiectele de valoare si mustati desenate cu rimel pe figurile statuilor. Doi gardieni nu sunt suficienti pentru a supraveghea numarul mare de nuntasi care participa la astfel de evenimente. Toti factorii implicati in aceste actiuni se declara nemultumiti de decizia CL privind oficierea cununiilor in cetate. Doar directorul Starii Civile, Emil Oros, a incercat printr-un referat sa justifice ineficienta si aberatia unei HCL privind schimbarea locului de oficiere a casatoriilor. Mai mult, acesta a venit si cu o solutie practica in privinta organizarii unui alt sediu pentru desfasurarea evenimentelor de Stare Civila. Nici unul dintre edilii locali nu a tinut cont de referatul respectiv, dar nici n-a luat in seama riscurile ce decurg din aceasta decizie. Si nuntasii sunt nemultumiti de hotararea consilierilor. Multe dintre familiile care au un astfel de eveniment nu doresc sa participe la o cununie in cetate. Dar acest lucru nu schimba cu nimic situatia, intrucat personalul Starii Civile nu se poate afla in acelasi timp in doua locuri, la cetate si la sediul Primariei. Incomod este si pentru turistii care doresc sa viziteze Cetatea Fagaras.
Turistii sunt uimiti sa vada mirese ratacite prin cetate
Turistii sunt uimiti sa vada o mireasa ratacita prin salile de expozitii. Ideea de la care s-a plecat a fost de fapt reinvierea atmosferei de petrecere din trecut, cand in cetate aveau loc baluri, nunti si alte festivitati. Directorul cetatii a aprobat aceasta idee, insa doar cu respectarea anumitor conditii. Consilierii s-au angajat sa se ocupe de zugravirea spatiilor si de construirea unui grup social. In incercarea de a se strange fonduri pentru reabilitarea Casei Dietei, se percep taxe pentru fotografiere, filmare si oficiere, suma ridicandu-se la valoarea de 350.000 de lei. Banii intregesc bugetul local si ar trebui sa fie destinati intretinerii monumentului, insa, asa cum declara directorul Dragota, rareori acesti bani sunt alocati in acest sens. Din cauza stricaciunilor pe care nuntasii le-au lasat in urma, Gheorghe Dragota a cerut ca -cineva sa-si asume responsabilitatea bunurilor aflate in Sala Dietei, sa se pastreze curatenia si sa nu se perturbe activitatea turistica a cetatii-. Cu toate acestea, bunurile edificiului sunt afectate cu voia consilierilor locali.
Atestata documentar in 1455
Cetatea Fagarasului apare prima data in documente oficiale in anul 1455, insa constructia ei incepuse inca de la sfarsitul secolului XIV, pe locul unei fortificatii din lemn si pamant. In secolul XV, cetatea apare cu patru turnuri de colt, pentru o mai buna aparare. Secolul urmator, Stefan Mailat (1528-1541) transforma cetatea intr-un castel de aparare. Din secolul XVII, devine resedinta princiara a lui Mihai Viteazul, care, in anul 1600, daruieste atat cetatea, cat si domeniul Fagarasului nevestei sale, Doamna Stanca. La mijlocul secolului XVII, principii de atunci ai Transilvaniei – Gabriel Bethlem (1613-1629) si apoi Gheorghe Racozi I (1630-1648) – au dat forma si dimensiunile actuale cetatii.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info


















