Acasă Economic-Financiar -Noile CAP-uri-, in viziunea Guvernului

-Noile CAP-uri-, in viziunea Guvernului

DISTRIBUIȚI

Cooperativele Agricole de Productie (CAP), disparute dupa caderea regimului comunist, sunt pe cale sa reinvie. De data aceasta ar urma sa o faca dupa un model mai apropiat reglementarilor europene. Un proiect de ordonanta in acest sens a fost elaborat de Ministerul Agriculturii si inaintat Guvernului spre aprobare de ministrul Ilie Sarbu. Proiectul a primit deja avizul ministrului finantelor, Mihai Tanasescu, si al ministrului justitiei, Rodica Stanoiu. Si ministrul pentru IMM si cooperatie, Silvia Ciornei, si-a pus semnatura pe textul viitorului act normativ, aducand insa obiectia ca institutia pe care o conduce a inaintat Executivului, in aceeasi perioada, un proiect de ordonanta de urgenta, care ar urma sa reglementeze cadrul unitar de organizare si functionare a cooperatiei in Romania.

In nota de fundamentare cu care spera sa convinga Executivul sa-i aprobe proiectul, ministrul Ilie Sarbu aminteste traditia miscarii cooperatiste in Romania din secolul XIX incoace, amintind si episodul nefericit de dupa 1948. Proiectul actual, adaptat cadrului legislativ european, s-a inspirat din modelele francez, german si irlandez.

Necesitatea reglementarii speciale a cooperativelor agricole este justificata de ministru si prin -sustinerea financiara, regimul fiscal preferential si ajutoarele- pe care acestea le vor primi in viitor.

Mai concret, celor care se vor asocia in astfel de organizatii li se promit -facilitati financiare, bonificari pentru imprumuturi, achizitii de seminte, material biologic si alte materiale-.


Banii – obligatorii, pamantul – nu


In noua varianta, cooperativa agricola va fi o -asociere de persoane fizice si juridice, constituita prin liber acord de vointa-, drepturile si obligatiile membrilor fiind proportionale cu marimea aportului social. Ponderea trebuie sa fie detinuta de persoanele fizice, numarul membrilor persoane juridice neputand depasi 20% din total. O cooperativa nu poate avea mai putin de cinci membri, iar capitalul social trebuie sa fi de minimum 100 milioane de lei, compus din parti sociale de peste 100.000 lei fiecare. Pentru un singur membru, limita pana la care poate subscrie parti sociale este stabilita la 20% din capitalul social total al cooperativei.

Pentru a intra intr-o cooperativa agricola, fermierii pot veni atat cu bani, cat si cu pamant sau imobile, cele din urma trebuind evaluate inainte, pentru a se determina valoarea partilor sociale corespunzatoare. Potrivit proiectului de ordonanta, doar aportul in numerar este obligatoriu. Aceasta ar putea face posibila constituirea unei cooperative agricole la care membrii vin numai cu bani, fara pamant sau alte bunuri. Cei care vor sa se retraga din organizatie la un moment dat nu o vor putea face decat la incheierea unui an financiar, astfel incat atunci sa li se poata restitui partile sociale si sa se reglementeze celelalte efecte patrimoniale. In afara retragerii, partile sociale se mai restituie in caz de deces, exludere sau dizolvare a cooperativei.


Munca nu mai este obligatorie pentru membrii cooperatori


Patiti in vechiul regim, autorii proiectului de ordonanta au tinut sa precizeze intr-un articol ca -membrii cooperativei agricole nu sunt obligati sa presteze munca in cadrul cooperativei-. Cei care o vor face vor fi platiti proportional cu munca depusa. Cooperativa va putea sa aiba propriii angajati, altii decat membrii asociati, pe care ii va incadra fie cu carte de munca, fie pe conventie civila.

Intr-o cooperativa agricola poate intra orice persoana majora care subscrie si plateste un numar de parti sociale si indeplineste conditiile prevazute in actul constitutiv. Membrii fondatori insa, adica cei care participa initial la constituirea cooperativei, nu trebuie sa fi avut condamnari anterioare pentru gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, dare sau luare de mita, furt si nici nu pot avea inscrise infractiuni in cazier.


Departament contabil stufos


O cooperativa agricola va fi condusa de Adunarea Generala, care alege Consiliul de Administratie, pe patru ani, si un presedinte pe o perioada similara. Tot Adunarea Generala alege la patru ani si unu pana la trei cenzori titulari dintre membrii asociati, si tot atatia cenzori supleanti care sa-i inlocuiasca in vacanta pe primii. Acestia vor verifica gestiunea cooperativei, putand face si controale inopinate la casierie. Unul dintre cenzorii titulari trebuie sa fie, in mod obligatoriu, expert contabil sau contabil autorizat. Daca o astfel de persoana nu exista printre membrii asociati, poate fi adusa din afara si platita pentru activitatea sa.

In afara de activitatea agricola, administratorii cooperativei vor trebui sa aiba grija mai multor registre, a situatiei financiare si contului de profit si pierderi si vor trebui sa organizeze si controlul de gestiune. Cel putin 5% din beneficiul realizat in fiecare an trebuie retinut pentru constituirea unei cote minime de rezerva, care nu trebuie sa coboare sub a cincea parte din capitalul social.

Potrivit proiectului de act normativ, cooperativele agricole vor avea si o -uniune centrala-, cu sediul la Bucuresti. Aceasta va fi o organizatie profesionala coordonatoare – non profit – care se va forma prin asocierea unitatilor teritoriale si va reprezenta interesele acestora in instanta, in fata Parlamentului, Guvernului si a altor organizatii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.