„Scribul” de la GRIVCO. Turnătorul „Felix” lansează festivalul național „Cântarea lui Voiculescu”

Aflat încă în libertate, turnătorul Dan „Felix” Voiculescu se pregătește intens pentru vremurile în care  ar putea  candida la un post în „Uniunea scriitorilor” de la Jilava, unde l-ar putea  avea coleg „de creație” pe un alt autor celebru: deținutul Adrian Năstase. Concret, președintele de onoare al Partidului Conservator și-a lansat, exact din ograda de la GRIVCO, ultima sa creație literară, cartea „Uniunea Social Liberală: Ideea care l-a îngenuncheat pe Băsescu Traian“. A fost un „eveniment cultural” la  care au fost chemați să participe, probabil prin ordin de zi pe unitate, doi dintre politicienii care, ani de-a rândul s-au gudurat și au ciugulit din palma solzoasă a „Varanului”, dar și „lefegii” lui personali, care-și fac de lucru zilnic prin trustul „Intact”. Dintre politicieni, în afara lui Dan Voiculescu însuși, numai „lume bună”, adică Mircea Geoană și Călin Popescu Tăriceanu, doi dintre cei mai păguboși politruci ai momentului. Foști demnitari care, neavând altceva mai bun de făcut, s-au prezentat la sediul GRIVCO că să-i prezinte autorului omagiile lor, ușor îmbăloșate. Prea puțin dedați subtilităților literare, ambii au vorbit mai mult despre politică și cu mult mai puțin despre cartea pe care probabil că nici nu s-au deranjat să o răsfoiască. În plus, pentru ca lansarea cărții lui Voiculescu să beneficieze și de o ușoară aură intelectuală, la eveniment a fost trambalat și academicianului Dinu Giurescu. Mai sfătos decât un mare vrăjitor al Pieilor roșii, care așezat comod în gura peșterii, aruncă blesteme în stânga și în dreapta, „Scribul de la GRIVCO” le-a vorbit celor de față despre dușmanul lui de moarte, așadar despre actualul Președinte: „Un om ca Băsescu, odată îngenuncheat, nu se mai ridică. El a crezut că noi suntem mateloții săi. Asta e fibra lui“. Iar asta după ce, plin de pretenții, Voiculescu vorbise despre această carte și pe blogul personal, unde, pe principiul „laudă-mă gură, că de aia-ți îți dau friptură” Voiculescu zicea că „Este o carte document care nu se dorește a fi o critică la adresa actorilor politici sau o scoatere în evidență a autorului. Pentru că uitarea e scrisă în legile omenești, m-am gândit că posteritatea are dreptul la un reper istoric al perioadei de după 1989. Departe de a fi perfectă, sunt convins că mai există în spațiul public cărți care se vor referi la istoria post-decembristă”. Iar pentru asta a pornit-o, după cum se spune în popor, „de la moșul Adam”. În acest caz, de la înființarea USL. Moment istorico-politic despre care Voiculescu a povestit asistenței că proiectul USL s-a născut imediat după ce Traian Băsescu a câștigat al doilea mandat de președinte. Mai exact, în dimineața când Mircea Geoană s-a trezit înfrânt, deși se culcase președinte. „Ideea unei mari Alianțe Social Liberale a apărut, în cazul meu, luni 7, decembrie 2009…o zi complicată, lungă, dificil de administrat. (…) În acea dimineață, care urma unei nopți tensionate, descopeream în jurul meu o lipsă generală de entuziasm și motivație, un blocaj absolut.“. Iar la întrebarea „Ce urmează pentru USL?”, Dan Voiculescu a răspuns, plin de o resemnare plină de pesimism: „Să se retragă în cărțile de istorie, ca deținătoare a unor recorduri politice greu de egalat în următorii 50 de ani”. Ducă-se!

Dezastrul USL-ist

 Iar pentru că, în ultimii câțiva ani s-a tot spus că guvernele României s-au „făcut” la GRICO, Voiculescu a explicat asistenței cum devine treaba cu USL-ul și mai ales de ce s-a ales praful de el: „Nu m-am gândit niciodată că USL se va destrăma. Motivul real al ruperii USL a fost nenorocita dorință de putere, mă scuzați de expresie”. Bineînțeles că politicianul vizat de el era fostul lui aliat Crin Antonescu, liderul PNL. Lider pe care mai că nu l-a blestemat ca la ușa cortului: „Crin Antonescu a realizat că e foarte greu să fie candidatul USL la prezidențiale. Atitudinea lui arogantă față de PSD și PC a dus la ruperea alianței. Dacă Antonescu era sigur că e candidatul USL la prezidențiale, alianța ar fi existat și astăzi. Un om normal, cum e Antonescu, pentru că nu știu dacă e mai frumos sau mai cult decât noi, a reușit să distrugă USL. În loc să construim, ne vom lupta încă șase luni.” Ai dreptate inteligentule și prea-frumosule „Felix”.
Obișnuit cu onctuoasele omagii orale , Bogdan Chirieac, fostul ziarist travestit acum în analist politic, și-a pus și el limba în mișcare și a rotit-o apoi, plin de măiestrie exact cum știe el mai bine: „Domnilor, când mi-a trimis Dan Voiculescu cartea, m-am întrebat cum o fi scrisă, pentru că domnul Voiculescu este profesor de economie. Când am citit-o, am văzut că este o filă de istorie. Se citește pe nerăsuflate, ca un roman polițist. Este scrisă într-un stil jurnalistic american”. Corect: chiar dacă au murit de mult, Agatha Christie ori sir Arthur Conan Doyle ar trebui să-și dea palme în fața oglinzii, umiliți de geniul turnătorului Dan „Felix” Voiculescu. După care ”analistul” Chirieac a completat: „Tonul cărții este când de speranță, când de amărăciune, dar întotdeauna realist, de bătrân soldat obișnuit cu războaiele. Deși autorul nu o spune explicit, au fost momente – între 2011, formarea efectivă a USL, și 2012, căderea Guvernului Ungureanu – când Dan Voiculescu și trustul său de presă au rămas ultima tranșee în fața unui regim ce amenința să distrugă totul”. Păi cum se poate una ca asta nea Chirieac? Cum adică, „turnătorul” Dan „Felix” Voiculescu este doar un prăpădit de „soldat”? Păi, asta înseamnă că noi chiar am fost niște fraieri când ne-am închipuit că el ar fi avut cum să fie  măcar un prăpădit de general de Securitate.

Concurs național „Cântarea lui Voiculescu”

Cu mult timp înaintea acestei „lansări de carte” , Dan Voiculescu a anunțat că lansează un concurs public de eseuri pe care l-a intitulat „Lupta politică dintre Dan Voiculescu și Traian Băsescu”. Nostalgic, probabil după vechea ”Cântarea României”, „Felix” a publicat, tot pe blogul lui un soi de regulament care va dirija derularea unui veritabil festival „Cântarea lui Voiculescu”. Un regulament în care se prevede, la Art.1 că „Concursul este destinat tuturor cetățenilor cu vârsta peste 18 ani.
Prin înscrierea la concurs participanții își exprimă acceptul cu privire la termenii și condițiile de participare din prezentul regulament.” Condiții care sunt detaliate în Art.2: „Participarea presupune redactarea unui eseu pe tema: „Lupta politică dintre Dan Voiculescu și Traian Băsescu” prin prisma următoarelor evenimente: Alegerile prezidențiale din 2004, Traian Băsescu desemnat președinte (promisiunile pe care a mizat în campanie, episodul „Dragă Stolo”, sloganul „Să trăiți bine”); Disensiunile cu premierul Călin Popescu Tăriceanu și schimbările pe care începe să le implementeze în sistemul de justiție: Gestionarea momentului „răpirea din Irak”, Intrarea Elenei Băsescu în politică, Prima suspendare din funcție (2007), Minciunile lui Traian Băsescu, Alegerile prezidențiale din 2009, duelul cu Mircea Geoană, filmulețul cu lovirea copilului, Măsurile de austeritate și protestele de stradă, Rolul Curții Constituționale în rămânerea lui Traian Băsescu în funcția de Președinte.” Tot acolo se menționează că acest concurs începe pe data de 26 martie 2014 – data lansării cărții. Dar și că „Eseurile vor fi transmise până la data de 9 aprilie 2014, ora 24.00”. În plus, Regulamentul mai menționează, la Art. 10: „Cele mai bune trei eseuri vor fi premiate cu: Premiul I – 2.500 de euro, Premiul II – 1.500 de euro, Premiul III – 1.000 de euro” Dar și că „Premiile vor fi înmânate de Organizator câștigătorilor prin remiterea sumelor corespunzătoare fiecărui premiu”. Un singur lucru nu explică „Felix” celor dispuși să participe la acest festival „Cântarea lui Voiculescu”: cum o să le dea el premiile , în situația în care judecătorii îl vor trimite la pușcărie exact pe 9 aprilie, când el le promite că le va înmâna premiile promise?

Vasile Surcel