Incompetență sau rea-voință?
Comisia Juridică a Senatului a "apreciat" ieri că urmărirea penală în dosarul fostului ministru al economiei și comerțului Codruț Șereș (PC) trebuie extinsă în cazul a trei lideri PD-L – Adriean Videanu, Gheorghe Seculici și Theodor Stolojan -, în cazul mai multor secretari de stat din patru ministere și al "altor persoane" din apropierea Guvernului și a președintelui Traian Băsescu.
Raportul semnat de președintele Comisiei Juridice a Senatului, Norica Nicolai (PNL), contravine Codului de procedură penală, potrivit căruia "aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată". Jurista Nicolai, refuzată în ianuarie de Băsescu la șefia Ministerului Justiției, se pare că a uitat de articolele din CPP.
Ba mai mult, rămâne un mister cum senatorii juriști cer plenului Senatului urmărirea penală împotriva lui Șereș, deși recunosc în aceleași rapoarte că "materialul transmis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este confuz și neconcludent". Aproximativ în același spirit a fost formulat și raportul senatorial care îl privește pe ministrul muncii, Paul Păcuraru (PNL).
Potrivit raportului Comisiei Juridice a Senatului din 13 august 2008, care îl vizează pe Șereș în dosarul "Electrica Muntenia Sud", "s-a apreciat nu doar că cercetarea penală trebuie să continue, ci ea trebuie extinsă la toate persoanele a căror implicare sau legătură rezultă din interceptările analizate. Cu titlu de exemplu, este cazul foștilor miniștri de stat Adriean Videanu (și în calitate de Primar General al Capitalei), Gheorghe Seculici, Theodor Stolojan, precum și o serie de secretari de stat din Ministerul Economiei și Comerțului, Ministerului Justiției, al Comunicațiilor și din Ministerul Transporturilor, dar și a altor persoane din apropierea Guvernului și a Președintelui României, situații ce rezultă din interceptările analizate".
Legea spune altceva
Potrivit Codului de procedura penală, art 62, alineatul (1), "În vederea aflării adevărului, organul de urmărire penală și instanța de judecată sunt obligate să lămurească cauza sub toate aspectele, pe baza de probe", iar art 63, alineatul (2), "Probele nu au valoare mai dinainte stabilită. Aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului". Deci, nicăieri nu se precizează că senatorii pot face aprecieri de extindere a urmăririi penale.
De altfel, în raport, Consiliul Superior al Magistraturii a și comunicat senatorilor că "aprecierea probelor, inclusiv în privința aptitudinii acestora de a lămuri cauza sub toate aspectele, în vederea aflării adevărului, este atributul organelor de urmărire penală și al instanțelor de judecată, potrivit dispozițiilor procesuale penale și că orice apreciere a CSM (și a oricui altcuiva, deci și a senatorilor, n.r.) asupra legalității actelor efectuate de organele judiciare ar constitui o imixtiune în actul de justiție, aducând atingerea principiului independenței judecătorilor, consacrat de art 124, alin (3) din Constituția României".
PD-L se apără
Prim-vicepreședintele PD-L, Adriean Videanu, a declarat ieri că "singura mea legătură cu Electrica Muntenia Sud este că plătesc factura de energie electrică de la mine de acasă la această companie". Președintele PD-L Arad, Gheorghe Seculici, a spus că "nu vreau să comentez în niciun fel, câtă vreme este vorba doar de informații apărute în presă. Comisia ar trebui să îmi trimită o informare oficială privind poziția adoptată", iar prim-vicepreședintele PD-L, Theodor Stolojan, a menționat că "în calitate de consilier prezidențial am avut convorbiri cu ministrul Codruț Șereș. Dacă telefonul ministrului Șereș era pus sub urmărire pentru contactele lui cu bulgarii sau cu mai știu eu cine, e clar că s-au înregistrat și convorbirile cu mine. Nu am nicio reținere să se publice stenograma convorbirilor pe care le-am avut eu cu ministrul Șereș".
Vinovat au ba?
Un mare semn de întrebare mai ridică decizia Comisiei Juridice, deoarece aceasta spune în raportul referitor la Șereș că "materialul probator transmis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este confuz și neconcludent, fiind inserate o serie întreagă de elemente fără legătură cu speța, ceea ce conduce la concluzia că fie există și alte probe care justifică o asemenea abordare, dar care n-au fost trimise Senatului, fie concluziile anchetatorilor se bazează, în bună măsură, pe presupuneri, speculații și bănuieli. Astfel, membrii comisiei nu au fost în măsură să determine, în toate situațiile, temeiurile pe baza cărora anchetatorii de caz au concluzionat, doar bazându-se pe interceptări telefonice, faptul că Șereș Ioan Codruț a comis infracțiunile prevăzute și pedepsite de art 7 alin (1) din Legea 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate". Însă potrivit raportului, "ținând seama de complexitatea acestei cauze, precum și de gravitatea consecințelor, astfel cum sunt prezentate de organele de anchetă, apreciem că cercetarea penală trebuie continuată".
Indigo
La fel, în celălalt dosar aflat pe numele lui Șereș – "Hidrolectrica" – senatorii au concluzionat în raport că "deși dosarul cauzei înaintat Senatului de către Parchetul General nu conține acte sau dovezi concludente, (…) apreciem că cercetarea penală trebuie continuată".
Motiv
Comisia Juridică explică în raport că dacă ar respinge cererea Parchetului de urmărire penală a lui Șereș, "demnitarul în cauză este privat de dreptul de a-și demonstra nevinovăția" și "în acest fel ar continua să planeze, în privința demnitarului în cauză, suspiciunea săvârșirii unei fapte grave".
Acuzații
În dosarul privatizării "Electrica Muntenia Sud", Ministerul Public a cerut Senatului formularea cererii de urmărire penală a lui Șereș, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de "sprijinirea unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional" în perioada 2005-2006, spunând că "a contribuit" la culegerea și transmiterea de date confidențiale care "au fost de natură să pericliteze securitatea statului". În celălalt dosar, Șereș e acuzat de "subminarea economiei naționale" și "sprijinirea unei asociații infracționale", constituită la nivelul conducerii "Hidrolectrica".
Cazul Păcuraru
În cazul dosarului actualului ministru al Muncii, Paul Păcuraru (PNL), DNA susține că președintele PNL Gorj, Dan Ilie Morega, i-ar fi promis lui Păcuraru că îl va ajuta pe fiul său, Mihnea Păcuraru, să obțină contracte de la complexele energetice SNLO, Turceni și Rovinari.
Însă Comisia Juridică a constatat în raportul trimis ieri senatorilor că "există o flagrantă contradicție" între înregistrările primite de la DNA și "afirmațiile cuprinse în adresa de înaintare a dosarului către Senat". Ba mai mult, senatorii juriști mai spun că "ori DNA nu a transmis Senatului întregul material probator sau acele elemente care să susțină concluziile anchetatorilor, ori acestea nu există". Aceeași decizie însă: "pentru" urmărirea penală a lui Păcuraru. Același motiv: nu cumva să planeze suspiciuni la adresa sa. Aceleași referiri la PD-L: la audierile din Comisia Juridică, Păcuraru a spus că a auzit în ministerul pe care îl conduce "opinia" potrivit căreia dosarul penal ce îl privește este consecința desființării Oficiului pentru Migrația Forței de Muncă și a Departamentului pentru Muncă în Străinătate, conduse de Daniela Nicoleta Andreescu. Păcuraru a zis, potrivit raportului Comisiei Juridice, că Andreescu "îndruma" persoanele care solicitau obținerea unui loc de muncă în străinătate, să ia avize și atestate de la "furnizorii" aflați "în legături de interese directe cu Elena Udrea, fost consilier de stat la Administrația Prezidențială, și soțul acesteia, Dorin Cocoș".
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
