Serbia continuă politica de „toleranță zero” față de românii timoceni

Chiar și pasibilă de rămânerea la ușa UE
Dacă numai sârbii și Marea Neagră sunt prietenii României, atunci de ce liderii de la Belgrad duc de ani de zile o politică de deznaționalizare și apoi de asimilare a românilor timoceni și refuză cu obstinație să ofere drepturi minime pentru aceștia? Aceasta este dilema cu care autoritățile de la Belgrad și București jonglează în aceste zile. Cert este că în tot acest timp, Serbia a reușit să pună la punct un mecanism foarte abil de redenumire a etnicilor români pentru a-i declara un nou soi de alt popor, respectiv „vlah”. Aceeași mașinărie de deznaționalizare și fentare a realităților istorice pe care Partidul Comunist a lui Voronin a pus-o pe roate în Republica Moldova prin „teoria moldovenismului”. Pe scurt, Belgradul susține că etnicii români, concentrați în regiunea Voivodinei (nord), sunt separați de „vlahi”, așa cum sunt numiți de românii de pe Valea Timocului (sud-estul Serbiei).
Dacă românii din zona de nord se bucură de drepturi încă din vremea fostului regim comunist din fosta Iugoslavie, românii timoceni transformați și îndoctrinați ca „vlahi”, sunt privați de accesul la cultură, educație sau drept la viață religioasă proprie, elemente esențiale pentru conservarea unei etnii. Numiți “vlahi”, românii din Valea Timocului nu au fost niciodată recunoscuți ca minoritate națională și în consecință au fost privați de învățământ sau activități culturale și religioase în limba maternă. În ciuda unor eforturi constante și susținute în ultimii ani de către Guvernul român, „frații” de la Belgrad nu au luat niciodată în considerare doleanțele părții române în ciuda poziției României în privința Kosovo. Cei 250.000 de români privați de orice drepturi în Valea Timocului au fost considerați drept masă suficient de mare care să emită pretenții autonome, deși liderii români din această zonă s-au declarat întotdeauna loiali statului sârb. În ciuda acestor realități, autoritățile sârbe au încercat tot timpul să dezbine această comunitate creând tot felul de consilii paralele pentru apărarea drepturilor românilor timoceni care și-au disputat supremația, multe infiltrate de oameni ai Belgradului. Unul dintre aceștia este președintele Consiliului Național al Vlahilor din Serbia, Radiša Dragojevic, cel care a câștigat alegerile pentru această poziție prin fraudă și amenințări făcute de intermediar asupra etnicilor români.

„?ê?£antaj” pe valorile democratice ale UE

În condițiile în care România a cerut marți, la Bruxelles, „garanții serioase” pentru a-și da acordul ca Serbia să primească statutul de țară candidată la UE, președintele sârb, Boris Tadici a declarat că Serbia nu va accepta "condiții imposibile și nu va renunța la principiile sale" pentru aderarea la UE, subliniind că vlahii de pe teritoriul sârb refuză să se declare români. Mai mult, acesta a vorbit despre cererile României în termeni de „șantaj” și nu de respectare a drepturilor minorităților, valori democratice pe care le împărtășesc statele din UE. „Dacă noi nu vom stabili linii roșii, nimeni nu ne va lua în serios, iar acest lucru este valabil și pentru minoritatea vlahă”, a spus Tadici într-un interviu acordat postului public de televiziune, RTS. "Dacă Serbia va da dovadă de slăbiciune și va accepta să fie șantajată, s-ar declanșa un proces fără sfârșit. Este important să rămânem fermi pe principiile noastre", a adăugat președintele sârb. În această problemă a lipsei de drepturi pentru românii timoceni, raportorul Comitetului pentru Afaceri Juridice și Drepturile Omului din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europeni (APCE), Jürgen Herrmann, era de altă părere în legătură cu necesitatea acordării de drepturi elementare pentru românii timoceni. Acesta nota în raportul său din 2008 că românii/vlahii din această parte a Serbiei nu beneficiază de drepturi esențiale în această parte a Serbiei. Oficialul APCE recomanda în documentul citat „luarea măsurilor necesare pentru a asigura românilor/vlahilor, care locuiesc în Serbia de est (Valea Timocului, Valea Moravei și văile Dunării), acces la educație, mass-media și administrație în limba maternă și totodată să permită ca aceștia să aibă parte de servicii religioase în această limbă”. Raportul lui Herrmann vorbește și despre arestarea de către autoritățile sârbe și amenințările cu moartea primite de părintele Boian Alexandrovici, cel care a ridicat prima biserică ortodoxă românească din Serbia de Răsărit.
Un alt raport al OSCE din februarie 2008 privind minoritățile de pe teritoriul Serbiei vorbește despre faptul că „majoritatea populației denumită generic „vlahi” se identifică drept descendenți al unor grupuri de populație venite din zona Banatului, Transilvaniei și Olteniei în secolele 18 și 19”. La capitolul „Educație și Limbă”, raportorii OSCE notează că „nu există educația în limbă vlahă/română, nici în școala primară sau cea gimnazială”.

Cereri decente

?ê?£eful diplomației române, Cristian Diaconescu, a declarat marți seară că România a cerut garanții "normale" asupra drepturilor minorităților din Serbia pentru a-și da acordul în vederea acordării statutului de candidat la UE acestei țări din Balcani.  "Nu putem vorbi despre un blocaj", a precizat Diaconescu, citat de AFP, susținând că România "a adoptat o poziție de fond substanțială în scopul de a apăra drepturile minorităților într-o zonă, Balcanii de Vest, ce are o istorie complicată în acest domeniu". El a explicat că România a căzut de acord asupra recomandării în favoarea Serbiei după ce a obținut, printre altele, „pregătirea unui raport al Comisiei Europene privind progresele asupra drepturilor minorităților până în luna septembrie 2012”. Diaconescu a mai declarat, ieri, în cadrul unei intervenții telefonice la un post de televiziune în legătura cu chetsiunea românilor timoceni că „partenerii României trebuie sa se obișnuiască cu o Românie ceva mai activă și mai implicată atunci cand e vorba de protejarea valorilor sale”. Același lucru l-a declarat și secretarul de stat pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Tomac, care a declarat ieri în cadrul unei conferințe că Guvernul României știe foarte bine care este realitatea legată de minoritatea română din Serbia, iar semnalul pe care l-a dat este foarte clar și ferm, dorindu-se garanții reale pentru această minoritate. „Nu există minoritate națională vlahă, nu putem standardiza graiurile românești (…) Angajamentul statului român este foarte ferm: limba română este limba oficială a UE și vom insista peste tot unde există minorități românești ca drepturile conaționalilor noștri să fie respectate", a afirmat Tomac.

Opoziție buimacă

În ultimii 22 de ani, PSD-ul nu a avut o politică bine conturată în ceea ce privește românii din jurul granițelor, mulți dintre liderii acestei formațiunii fiind în general slab pregătiți în materie de politică externă. În vreme ce unii lideri precum Victor Ponta, Corina Crețu sau Ion Iliescu și-au dovedit ieri suficiența pe tema drepturilor românilor timoceni dovedind mai degrabă necunoașterea acestei probleme, Adrian Năstase și Titus Corlățean au avut declarații unitare cu actualii guvernanți care au decis să condiționezeaderarea Serbiei la UE de aceste doleanțe ignorate constante de către Belgrad. Ion Iliescu a ales, ca de obicei, o poziție moale în această chestiune pe motiv că „stricăm relația cu Serbia”. „Sunt de acord sa apăram relațiile bilaterale cu Serbia, să facem o discuție permanentă, dar în cadrul bunelor relații cu Serbia, ca să nu afectam această relație", a mai spus președintele de onoare al PSD. La rândul său, Ponta ales aceeași cale „ecumenică” în această problemă, de data asta pe o relație de prietenie personală cu Boris Tadic și că ambii fac parte din rândul socialiștilor europeni. Din lipsă de maturitate politică și neînțegere a acestei probleme, Ponta a intrat în retorica unor state UE lipste de orice cunoștință legată de încălcarea drepturilor minorităților în Serbia care au acuzat România de o așa-zisă răzbunare pe Belgrad din cauza opoziției Olandei în dosarul Schengen. „Dar pentru asta să fie România singura țară care se opune aderării Serbiei la UE este profund incorect. Ce considerăm noi, de exemplu, despre Olanda, care este singura țară care ne blochează accesul în Schengen? Noi facem același lucru? Și cu cine? Cu un vecin și cu o țară care în general ne-a fost prieten, nu dușman”, a spus el. Pe de altă partea, Adrian Năstase, chiar mentorul lui Ponta, a dat dovadă ieri de luciditate politică și a uitat de rivalitățile politice în interesul țării.
„Sper să nu vă surprindă că de data asta sunt de acord cu atitudinea Guvernului și a ministrului de Externe. Serbia tot ne-a dus cu vorba și pot să vă spun, spre exemplu, ca numai în urma cu câteva săptămâni au acceptat o propunere de a face un consulat într-o zonă locuită de romani (la Zajecear  -n.red.) , propunere care fusese făcuta în urmă cu opt ani. Opt ani de zile nu au spus absolut nimic, acum au început să răspundă. (…) Eu fac parte din Comisia de monitorizare a Consiliului Europei și pot sa vă spun ca acolo au fost nenumărate discuții, nenumărate promisiuni care nu au fost realizate", a declarat Năstase. În schimb, niciun lider PNL nu a făcut nicio declarație publică pe acest subiect.

Mădălin Necșuțu