Acasă Actualitate Stratfor: România face politică externă cu ajutorul spionilor

Stratfor: România face politică externă cu ajutorul spionilor

DISTRIBUIȚI

Agenția americană de analiză geopolitică și intelligence Stratfor a scris ieri că episodul reținerii diplomatului român arată rolul jucat de serviciile de informații din statele est-europene în urmărirea intereselor lor de politică externă în condițiile competiției dintre Vest și Est. Analiza Stratfor publicată ieri conținea doar varianta rusă conform căreia România ar fi căutat să obțină informații militare vizavi de așa-numitele zone de interes geopolitic ale acesteia. Stratfor, cunoscută și ca „umbra CIA“ (așa cum a fost numită de săptămânalul american „Barron’s“), scrie că „Gabriel Grecu ar fi cerut sursei sale din Rusia să îi ofere informații militare privind Republica Moldova, regiunea separatistă Transnistria și oblasturile (județele – n.r.) ucrainene Cernăuți și Odesa, ele reprezentând priorități ale serviciilor de informații române, care se tem de creșterea influenței ruse în regiune“. Așezarea Republicii Moldova între Munții Carpați și Marea Neagră face din această țară un teren „strategic“ de disputare a puterii, fie că este vorba despre Rusia, care încearcă să își sporească influența în Balcani, fie că este vorba despre România, putere europeană, care „își proiectează influența în zona de maxim interes rus“, mai scrie Stratfor.

Bătălie deasupra Chișinăului

Mai mult, agenția americană îl prezintă pe președintele Traian Băsescu în contextul scandalului de spionaj drept un obstacol în cadrul rezolvării dosarului transnistrean și că, în eventualitatea soluționării sale, România își va folosi influența pe care o are în comunitatea românească din Ucraina pentru a crea tensiuni la granița dintre cele două state. „De asemenea, informațiile despre Ucraina sunt deosebit de valoroase, în condițiile în care Rusia și Ucraina au emis recent o declarație comună în care anunță că vor coopera în vederea soluționării problemei transnistrene“, susține agenția. În replică, potrivit Stratfor, „președintele român Traian Băsescu declarase recent că Bucureștiul se va folosi de comunitățile de români din vestul Ucrainei pentru a face presiuni asupra Kievului, în legătură cu conflictul transnistrean“. Analiștii mai scriu că atât România, cât și Rusia caută să obțină un atu în Republica Moldova, acolo unde se dispută o bătălie politică între actualul guvern proeuropean și comuniștii susținuți de Moscova. Stratfor adaugă că „este foarte răspândită ideea potrivit căreia serviciile secrete române au fost implicate în 2009 în răsturnarea guvernului comunist din Moldova sprijinit de Moscova“, deși niciodată, atât autoritățile comuniste, cât și cele ruse nu au putut proba aceste acuze.

Viziuni antiromânești sub masca americană

În fapt, întreaga analiză Stratfor se bazează doar pe speculații vehiculate în presa rusă, care dorește să obțină o reacție antiromânească și din partea Ucrainei pe tema acestui subiect, obsesia ultranaționaliștilor ucraineni fiind dorința de reintegrare a Bucovinei de Nord și a Ținutului Herța în „România Mare“. Partea frapantă a dizertației Stratfor este că ea pleacă de la o idee des răspândită în cercurile naționaliste ucrainene care prezintă periodic păreri anti-București, întreaga analiză fiind o copie la indigo a sumei unor voci de analiști ucraineni cunoscuți pentru viziunile lor antiromânești. În data de 17 iunie 2007, ziarul „Curentul“ scria că ultimele analize Stratfor, publicate fără a fi precizat cine este autorul lor, seamănă perfect cu ideile promovate în cadrul meselor rotunde organizate de Institutul American din Ucraina (IAU), organizație nonprofit sub patronaj americano-ucrainean. Directorul adjunct al Institutului American din Ucraina, James George Jatras, și doctorul Serge Trifkovici au susținut atunci că președintele României inițiază o nouă campanie pentru o posibilă anexare a teritoriilor Moldovei și Ucrainei. „Modalitatea în care autoritățile de la București au început să formuleze prezentările culturale, scopurile naționale și interesele de stat ale României face această țară un vecin ostil și potențial periculos pentru Ucraina, Moldova și alte țări din vecinătate“, a afirmat atunci Trifkovici. Același analist susține într-o teză prezentată la forumul (AIU) la Kiev pe 17 iunie că „naționalismul românesc, suscitat des, slab și nesigur, stă pe doi piloni, iar ecuația nu s-a schimbat de aproape un secol și jumătate: aspirații îndrăznețe teritoriale, îndreptate în primul rând spre Est, și antagonismul vizavi de «ceilalți» direcționat către Budapesta și Sankt Petersburg“.

SUA încă mai crede în Ucraina

Politica Washington-ului vizavi de Ucraina nu s-a schimbat, în ciuda faptului că la începutul acestui an, la cârma țării a ajuns președintele prorus Viktor Ianukovici care, cu o rapiditate foarte mare, a reușit să readucă Kievul sub centrul de comandă de la Kremlin prin semnarea unei serii nesfârșite de acorduri în toate domeniile strategice. În noua eră Ianukovici, Ucraina nu și-a ascuns intențiile de a renunța la drumul spre aderarea la structurile NATO. De asemenea, flota rusă din Crimeea va rămâne ancorată în portul ucrainean Sevastopol până în 2047, iar serviciile speciale ucrainene (SBU) au primit ordin să colaboreze cu instituțiile omoloage ruse, în special în ceea ce privește activitatea de la Marea Neagră. Acordul dintre SBU și FSB a fost semnat pe 20 mai la Odesa între șeful FSB, Aleksandr Bortnikov, și omologul său ucrainean, Valeri Horoskovski. În plan economic, Ucraina a obținut un preț mai mic pentru gazele rusești de care este dependentă, iar posibilitățile de cooperare în domeniul energetic s-au lărgit odată cu venirea unei propuneri de fuziune între concernul energetic rus Gazprom și societatea ucraineană Naftogaz.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.