Tacerea mieilor

De Paste, romanii pun pe masa oua rosii, pasca si carne de miel. Cu o saptamana inainte de Sfintele Sarbatori, targurile sunt pline de miei. Se vand bine, cu 80.000 – 100.000 de lei kilogramul. Dar, daca trec doua zile si raman pe taraba, carnea incepe sa li se invineteasca si nu-si mai gasesc cumparatori. De aceea, ciobanii cunoscatori taie mieii de cu noapte sau chiar in puterea diminetii, pentru a-i duce proaspeti la targ.

Ciobani din tata in fiu

In zona Branului, cele mai multe familii tin oi de taiat. Pentru ca asa este traditia si, o recunosc cu totii, este si rentabil din punct de vedere financiar. Gheorghe Oltean este cioban de cand se stie. Tatal lui si tatal tatalui lui au fost, la randul lor, ciobani. Fiica lui s-a maritat, de asemenea, cu un ajutor de cioban. La stana lui nea Ghita se sacrifica miei de zeci de ani. Este o traditie, dusa din generatie in generatie. -Traiesc printre oi de cand ma stiu. De fapt, ca sa fiu sincer, m-am nascut printre oi. Nu cunosc alt stil de viata-, spune nea Ghita.

-Mi-a pus cutitu-n mana si mi-a spus <<taie-l>>-

Gheorghe este cel care taie acum mieii. Nu ii mai este mila sau frica. S-a obisnuit de mic. -Tai miei de la 14 ani. Am invatat de la batranul, de la tata lu* tata. El era considerat, pe vremea lui, prin 1920, cel mai priceput taietor de miei de aici din zona. Si pentru ca tata nu a vrut cu nici un chip sa taie oi, a trebuit sa ma invete pe mine. M-a luat intr-o zi, inainte de un Paste, deoparte, si mi-a zis: <<Nepoate, cineva trebuie sa duca meseria asta mai departe. Taica-tau e prea moale, dar tu nu semeni cu el. Imi pari mai barbat>>. Si mi-a pus cutitul in mana, mi-a aratat mielul si mi-a spus <<taie-l>>. Si l-am taiat-, povesteste nea Ghita, stergandu-si mainile de sange.

Mandru ca este cioban

Primul miel l-a taiat cand era inca la scoala. Dupa ce colegii de clasa au aflat, a devenit un fel de vedeta. -Cum avea cineva ceva de taiat, ma chemau pe mine. Stateau si se uitau, iar apoi se mandreau ca nepotul lui Ghita Ciobanu* le-a taiat oaia mai bine decat batranul. Eram tare mandri, si eu, si bunicu*. Ca doar el ma invatase meserie-. La scoala n-a mers decat pana in clasa a VIII-a. Nu i-a placut prea mult. -Veneam de la scoala si in loc sa-mi fac temele, o intindeam in varful dealului, la stana. Ciobanii ma asteptau intotdeauna cu bulzul fierbinte si cu pastrama pregatita. Asta mi-am dorit, sa ma fac cioban-, spune Gheorghe.

-Ciobanii nu mai sunt ciobani-

Era un intreg ceremonial la plecarea oilor in munte, un eveniment in toata comuna. -Cainii cu jujee la gat alergau pe langa mioare, iar femeile isi sarutau ciobanii de la revedere. Se adunau cam 400 de oi, cu 4-5 ciobani care le manau la munte. Asta se intampla prin anii *75-*80, cand ciobanii erau priviti altfel de catre sateni. Erau iubiti, nu ca acuma, cand se spune: <<esti cioban>>. Si oamenii isi dadeau animalele la stana-. Nea Ghita a urcat de multe ori cu oile pe munte. -De mic copil am crescut printre oi. Trei zile faceam pe drum pana la locul de pasunat, unde stateam toata vara. Cand venea toamna si incepea scoala, trebuia sa vina mama dupa mine sa ma ia acasa, ca singur nu veneam-, isi aduce aminte ciobanul, despre vremea cand ii insotea la stana pe tatal si pe bunicul lui. -Acum ciobanii nu mai sunt ciobani. Umbla cu blugi si opinci si-si pierd noptile prin crasme si prin salile de biliard-.

Tace ca mielu*

Familia Oltean are 160 de oi. In fiecare primavara fata si cate 10 oi deodata. Nea Ghita taie in preajma Pastelui miei de dus la targ. Sacrifica, pe zi, cam 10. Pe cei negri i-a taiat cand aveau doua saptamani si a vandut blana -cruda-, neprelucrata. -Ii tai in buricul diminetii, ca asa m-a invatat batranul. Ca sa se pastreze carnea proaspata si sa nu capete miros. Daca e prea cald, toata osanza de pe miel se ingalbeneste-. De cand se stie nu a plans la taiatul mielului. Mai demult, ii era insa mila. Asta poate si pentru ca mieii mor linistiti.

Nu scot nici un sunet

-Aia cu <<tace ca mielu>> tot de la ciobani a pornit. Probabil de la vreunul din asta, sacrificator-, spune nea Ghita. Miei umflati cu pompa Cand taie mieii, le leaga intai picioarele. Dupa aia, ii umfla cu pompa. -Asta am invatat-o tot de la batranul. Nu toti fac asa. Dar daca ii umfli, sunt si mai usor de jupuit blana de pe ei. Iar carnea capata o culoare mai frumoasa. Trebuie sa arate roz, sa fie frumosi, ca altfel nu ti-i ia nimeni-, explica Gheorghe Oltean. La piata, vand cu 80.000-100.000 de lei kilogramul, asta in conditiile in care dintr-un miel scoti cam 6-7 kilograme de carne curata. -Stiu ca lumea spune ca e scumpa carnea de miel, dar numai noi stim cata grija trebuie sa avem si cat bagam intr-o oaie. Daca e sa o spunem pe aia dreapta, ar trebui sa dam mielul cu vreo 50.000 de lei mai scump la kilogram. Dar atunci nu i-ar mai lua nimeni-.

Mielul, simbolul lui Iisus

Mielul este simbolul lui Iisus in intreaga traditie crestina. Rugaciunile pentru binecuvantarea mieilor dateaza din secolul VII. Iar din secolul IX, pe masa de Paste a Papei mielul fript a devenit un fel principal. In Europa sunt foarte populari si mieii din unt, paste sau zahar. Printre alte simboluri ale Pastelui se mai numara liliacul, expresie a puritatii, si fluturele, a carui iesire din crisalida in alta forma aminteste de invierea lui Iisus.

Protest fata de -macelul- mieilor

Traditia sacrificarii mieilor de Paste a generat anul acesta proteste din partea asociatiilor pentru protectia animalelor. Fundatia -Vier Pfoten- critica, printr-un comunicat remis presei, modul -barbar- in care sunt sacrificati mieii in pietele din Bucuresti, -trecatorii – printre care femei si copii – asistand la un spectacol crud, contrar spiritului sarbatorilor pascale-. Potrivit -Vier Pfoten-, -mieii destinati sacrificarii sunt inghesuiti in custi murdare, flamanzi si insetati, fiind ucisi in abatoare improvizate-. Fundatia aminteste ca, pentru sacrificarea animalelor de consum (vite, porci sau miei), exista abatoare avizate sanitar-veterinar, in care operatiunile sunt realizate de oameni specializati, prin metode -mult mai putin traumatizante-.