
Creșterea inflației, disponibilizările masive și criza gazelor se vor resimți puternic în țările din Europa de est, în special în România, Bulgaria și țările baltice, unde tensiunile economice, sociale și politice ale ultimelor luni vor duce la greve și lupte de stradă. Potrivit experților citați de "The Guardian" și preluați de ziare.com, Europa de est se îndreaptă către o violentă "primăvară a nemulțumirilor", generată de criza economică globală: greve violente care vor recidiva în lupte de stradă. Lovite din ce în ce mai rău de criza financiară, România, Bulgaria și țările baltice trebuie să facă față și unei destabilizări politice adânci, unui conflict social și unor tensiuni rasiale ce vor prinde din ce în ce mai mult contur. Cele mai recente estimări arată că economia unor țări est-europene, după ce a înregistrat o creștere economică dublă în ultimii zece ani, nu va depăși 5% în acest an, cu o culme a inflației de 13%. Analiștii se tem că România, care a intrat în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 odată cu Bulgaria, va fi următorul stat care se va confrunta cu tensiuni din ce în ce mai violente în rândul populației. Printre marile companii din România care amenință cu disponibilizări masive este și producătorul low-cost Dacia, unde 40.000 de angajați ar putea intra în șomaj tehnic dacă vânzările nu vor fi recuperate. În ciuda estimărilor, purtătorul de cuvânt al Renault, care deține Dacia, spune că o asemenea reducere a angajaților ar fi posibilă doar într-un "scenariu catastrofic". Pe de altă parte, uzinele Dacia au fost oprite în România pentru mai mult de două luni. O altă problemă în România, ca și în restul regiunii, este că mulți proprietari de locuințe din clasa de mijloc au contractat credite ipotecare în euro. Achitarea ratelor a devenit din ce în ce mai dificilă, odată ce moneda locală a început să se devalorizeze.
Dr. Jonathan Eyal, specialist în regiune, de la Royal United Services, Londra, spune că țările est-europene nu sunt pregătite pentru impactul recesiunii mondiale și riscă probleme sociale. "În multe cazuri, este vorba despre economii fragile, cu structuri politice lipsite de elasticitate, cu partide politice care nu sunt foarte bine definite și instituții slabe. Nu sunt pregătite pentru ceea ce le-a lovit. Anul trecut s-au clătinat țările vest-europene. Acum, cea care primește în plin lovitura crizei este periferia mai slabă", a adăugat Eyal.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info




















