Acasă Actualitate Tinichea din cupru-zinc, expertizată și marcată de A.N.P.C ca fiind din aur...

Tinichea din cupru-zinc, expertizată și marcată de A.N.P.C ca fiind din aur de 14 karate

DISTRIBUIȚI

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (A.N.P.C.), instituție aflată în subordinea Guvernului și în coordonarea ministrului economiei, comerțului și mediului de afaceri, este abilitată prin lege să expertizeze metalele și pietrele prețioase și să marcheze întreaga masă de bijuterii de pe piața autohtonă.
„Curentul“ vă prezintă imagini filmate cu o camera ascunsă care reprezintă dovada clară a faptului că A.N.P.C. marchează, contra cost, tinichele fără nicio valoare, care ajung pe piață și sunt apoi vândute românilor ca fiind bijuterii din aur.

{youtube}8kLMl3kOBoY{/youtube}

Pentru a verifica modul în care A.N.P.C. respectă legislația și ia măsurile necesare pentru ca piața de bijuterii să nu fie invadată cu falsuri, un bucureștean al cărui nume nu-l vom dezvălui deocamdată a făcut un experiment. A mers în data de 23 mai a.c. la Direcția Generală Metale Prețioase, Pietre Prețioase și Proces Kimberley din cadrul A.N.P.C. cu două verighete ce păreau a fi din aur pentru a fi expertizate, sub pretextul că la amanet nu au fost primite pe motiv că nu ar fi din metal galben.
După o analiză sumară ce a constat în cântărirea obiectelor și după achitarea contravalorii expertizei, o angajată a direcției A.N.P.C. a convenit cu clientul „sub acoperire“ în privința datei de ridicare a „bijuteriilor“.
Patru zile mai târziu, în data de 27 mai a.c., la data convenită de ridicare a „bijuteriilor“, o angajată a A.N.P.C. a certificat ca fiind din aur de 14 carate verighetele respective, anunțând clientul că s-a aplicat pe acestea marca de stat.
Mai mult, clientului i s-a eliberat și un buletin de expertizare (vezi facsimil)

purtând antetul Direcției Generale Metale Prețioase, Pietre Prețioase și Proces Kimberley din cadrul A.N.P.C. care atesta că verighetele „din aur, sablate, cu margini teșite“, au o greutate de 12,73 grame și sunt fabricate din „aur 585% (14 karate).
Așa cum este normal, între opinia unei persoane și cea a unei autorități a statului român, este normal să ai încre­dere în autorități. Însă existând două opinii, total diferite (n.n. – a clientului care știa din ce sunt fabricate verighetele și a A.N.P.C.), clientul a decis să sacrifice una dintre verighete pentru a demonstra ce metal se află în realitate înăuntrul verighetelor. După tăiere, surpriză totală pentru angajata A.N.P.C: pilitura rezultată a avea o culoare roșiatică, văzându-se cu ochiul liber că interiorul verighetei certificată deja de de auto­ritatea statului ca fiind de aur de 14 K … nu era din aur.
Pentru a drege busuiocul, timp de zece minute, o altă angajată A.N.P.C. a explicat clientului care deja plătise expertiza că, de fapt, nu este vorba de un fals, ci de … un aur neomogen. Numai că, între timp, după ce prima angajată A.N.P.C. a făcut o serie de teste a ieșit la iveală faptul că interiorul verighetelor era nu din aur, ci din … cupru-zinc. Aurul era doar la suprafață, placând „bijuteria“! Cu alte cuvinte era vorba de tinichea în toată regula, pe care statul român o marcase și certificase deja ca fiind aur de 14 K!

A.N.P.C. – vătaful pieței bijuteriilor

Conform Hotărârii Guvernului nr. 700/2012 privind organizarea și funcționarea A.N.P.C., această instituție a cărei finanțări se realizează integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, are ca principale obiective „efectuarea activității de analiză și marcare a metalelor prețioase și de expertizare a acestora și a pietrelor pre­țioase“, dar și „autorizarea persoanelor fizice și juridice, în condițiile legii, să efectueze operațiuni cu metale prețioase, aliaje ale acestora și pietre prețioase“. In plus, A.N.P.C. este desemnată și autoritate română desemnată de aplicare a Programului de atestare a Procesului Kimberley (privind comerțul interna­țional cu diamante brute).
Tot prin lege, A.N.P.C. este instituția care emite autorizații ce oferă dreptul persoanelor fizice și juridice de a desfășura operațiuni cu metale prețioase, aliaje ale acestora și pietre prețioase. Prin respectivele autorizații, A.N.P.C. oferă posibilitatea ca fiecare comerciant de metale și pietre prețioase autorizat de instituție să dețină o marcă de titlu care atestă (n.n. – pe propria răspundere a producătorului) conținutul de metal prețios de bază al unei bijuterii. Ulterior, fiecare comerciant autorizat care produce, importă sau comer­cializează bijuterii și pietre prețioase trebuie să meargă cu marfa la A.N.P.C. pentru ca acesteia să-I fie analizată compoziția și conformitatea mate­rialelor și pentru a- fi aplicată ștanța cu marca de stat. Astfel, prin atribuțiile conferite de lege, A.N.P.C. expertizează aproximativ 90% din bijuteriile și pietrele prețioase provenite din import. Ceea ce înseamnă că pe piața autohtonă a bijuteriilor ar putea exista un volum uriaș de tinichele, pe care A.N.P.C. și-a pus parafa ca fiind din metale prețioase. În materie de diamante sau alte pietre prețioase lucrurile sunt la fel de grave.
Tinând cont de dovada clară a modului în care chiar A.N.P.C. a certificat ca fiind din aur două tinichele din cupru-zinc se pune o întrebare: ce procent din „bijuteriile“ vândute în România sunt făcături? Răspunsul nu-l știe nimeni. Nici măcar A.N.P.C…
Ca și cum situația nu ar fi extrem de gravă, președintele A.N.P.C., Bogdan Cristian Nica (numit prin decizie de către premierul Victor Ponta) susține modificarea legislației din domeniul comerțului cu metale și pietre prețioase, astfel încât instituția pe care o conduce să marcheze întreaga masă de bijuterii produsă local sau importată.

În 2012, în România s-au vândut bijuterii de 230 milioane euro

Federația Metalelor și Pietrelor Prețioase și agenția Datamonitor a estimat că în anul 2012 românii au achi­ziționat aproximativ 15 tone de bijuterii, multe dintre acestea placate cu diamante. Statisticile au arătat că anul trecut piața locală a bijuteriilor din metal galben a fost evaluată la 230 de milioane de euro, în contextul în care inelele au reprezentat 60% din vânzări, pandan­tivele, lănți­șoarele și cerceii – 20%, brățările – 10%, iar ceasurile – 10%. Cât dintre acestea au fost tinichele, în contextual în care aplicarea marcilor de stat de către A.N.P.C. pe fiecare bijuterie vândută în România ridică prețul acesteia cu aproximativ 10% procente nu știe nimeni.

Piața mondială a produselor contrafăcute: 2% din PIB-ul planetei

Statisticile Camerei Internaționale de Cormerț (ICC) și cele ale Organizației de Comerț Internațional (WTO) atestă faptul că volumul produselor contra­făcute si comercializate la nivel global a crescut intr-un ritm alarmant in ultimii ani, ridicându-se la 1,7 trilioane USD, ceea ce reprezinta aproximativ 2% din Produsul Intern Brut (PIB) al întregii planete. România nu face excepție, astfel că peste 40% din produsele vândute pe plan local sunt contrafăcute. Deși rigorile Uniunii Europene au înăsprit controalele vamale, totuși, numărul produselor comercializate ca falsuri continuă să crească de la an la an. Printre cele mai „lovite“ piețe autohtone este și cea a bijuteriilor, grație importurilor de pe piețele asiatice și, bineînțeles a certificării A.N.P.C.

Ovidiu Zară

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.