
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) solicită Parchetului ICCJ începerea urmăririi penale a lui Ion Ficior, fost comandant al Coloniei de muncă Periprava, pentru genocid, acesta fiind al doilea caz de torționar prezentat, după Alexandru Vișinescu.
„Instititul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a solicitat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție începerea urmăririi penale împotriva lui Ion Ficior, fost comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, pentru genocid“, a declarat, miercuri, președintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru.
Acesta a precizat că în urma investigațiilor făcute de reprezentanții institutului au fost identificate mai multe probe ce indică faptul că, în perioada în care colonelul Ion Ficior (85 de ani) a îndeplinit funcția de comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, respectiv în perioada 1958-1963, deținuții politici au fost supuși unui regim de detenție extrem de dur, fiind înfometați și bătuți.
Ion Ficior a introdus la Colonia de muncă Periprava un regim de detenție abuziv, represiv, discretionar împotriva deținuților politici, considerați atunci o amenințare la adresa noului regim, a mai spus Muraru.
Acesta a precizat că au fost strânse documente care arată că în perioada în care la conducerea Coloniei de muncă Periprava a fost Ion Ficior au murit 103 deținuți, toți condamnați pentru delicte politice, probele fiind transmise Parchetului.
IICMER a identificat peste 50 de supraviețuitori ai Coloniei de muncă de la Periprava, fiind luate mărturii de la 21 foști deținuți politici.
„Decesele înregistrate în timpul mandatului colonelului Ion Ficior definesc regimul de detenție instituit de acesta și reprezintă premisele instituirii regimului de exterminare a deținuților politici“, a mai spus Muraru.
Groapa comună de la Periprava
O groapă comună a fost identificată la Periprava, în care se presupune că au fost înhumați foști deținuți politici de la colonia de muncă, fiind identificate deja câteva schelete care au fost deshumate, a declarat miercuri președintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru.
„Există indicii serioase că a fost identificată o groapă comună, în care se presupune că au fost înhumați foști deținuți politici care au decedat la colonia de muncă de la Periprava. Această operațiune a fost începută luni și se desfășoară pe parcursul întregii săptămâni. Există deja câteva schelete care au fost deshumate și pentru care există toate indiciile că aparțin Coloniei de muncă de la Periprava“, a spus președintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.
Ficior: Deținuții n-au murit de foame sau de bătaie, ci de bătrânețe
Ion Ficior, fost comandant al coloniei de muncă Periprava, acuzat de zeci de foști deținuți că a instaurat un regim de exterminare, spune că cei închiși acolo n-au murit nici de foame, nici de bătaie, ci de bătrânețe, într-un interviu realizat de gândul.info.
Ficior spune că educația sa de baptist nu i-ar fi permis să facă lucrurile de care este acuzat și că a fost mult timp hărțuit pentru religia sa. El povestește cum s-a înscris în Partidul Comunist, cum a ajuns să lucreze la Direcția Generală a Penitenciarelor, din 1951, respectiv la Periprava, ca locțiitor, din 1958, și în funcția de comandant, din 1960.
„Comandatul avea atribuțiunile lui de comandant. Nu avea atribuțiuni să bată, nici să înjure“, spune Ficior,
Tot el spune că educația de acasă nu îi permitea să înjure și nici atât să bată pe cineva. „Eu am dat ordin să nu fie loviți oamenii. Am spus că pe acela care încearcă să lovească vreun deținut, îl dau afară“, declară Ficior.
Pus în fața mărturiilor unor deținuți de la Periprava, conform cărora aceștia erau înfometați și bătuți, astfel că zilnic murea câte unul, Ficior spune: „Nicăieri nu am făcut așa ceva. Nu mi-am permis. Dacă eu făceam asta, apoi de la mine în jos făceau toți. (…) Păi, dacă în fiecare zi trebuia să moară câte cineva, cât am stat acolo, oho…“.
Întrebat cum explică moartea a 44 de deținuți în perioada decembrie 1959 – iunie 1960, așa cum este consemnat în documentele oficiale, Ficior răspunde că „au murit de bătrânețe“. „Oameni care s-au îmbolnăvit, i-am tratat cât am putut eu. Nu am fost eu… Sunt lucruri peste putința oamenilor. Dacă se duce la spital și la spital moare, e de vină cine?“, mai spune acesta.
Torționarii vor plăti victimelor despăgubiri de 25%-70% din venitul lunar pe o perioadă de cinci ani
Torționarii condamnați definitiv pentru faptele comise în 1945-1989 vor fi obligați să plătească victimelor despăgubiri între 25% și 70% din venitul lor lunar, iar durata plății va fi stabilită la cinci ani, conform unui proiect de lege care va fi aprobat, miercuri, de Guvern și trimis Parlamentului
În forma inițială, proiectul prevedea că torționarii condamnați definitiv pentru faptele comise în perioada 1945-1989 vor fi obligați să plătească victimelor despăgubiri între 25% și 50% din venitul lor lunar, durata plății acestora urmând să nu fie mai mică de doi ani.
În vederea garantării executării obligației de plată a despăgubirilor, procurorul sau, după caz, instanța de judecată va dispune poprirea asupra veniturilor lunare ale persoanei condamnate, în condițiile Codului de procedură penală.
Mihaela Dobrescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

















