Traseistul politic Mihai Prisăcariu riscă să bage România în procedura de infrigement

E acuzat de evaziune fiscală și cercetat de ANI pentru incompatibilitate și pentru modul în care a dobândit o avere fabuloasă

Grație  baletului politic pe care l-a făcut după Revoluție, Mihai Prisăcariu a deținut pe rând funcțiile  de șef de cabinet al ex-ministrului Dan Ioan Popescu, șef al ISCIR și la CNSC, director la SGG-ul Danielei Andreescu, iar în prezent ocupă funcția de director general al UCCPPP.  
Invocând „riscul apariției unor disfuncționalități majore în activitatea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, care ar putea afecta îndeplinirea atribuțiilor acestei instituții precum si interesul public constând în asigurarea unui cadru solid și eficient al aplicării dispozițiilor legale privitoare la achizițiile publice si al utilizării eficiente si corecte a banului public”, actualul director general al Unității Centrale pentru Coordonarea Parteneriatului Public  Privat (UCCPPP), masonul și traseistul politic Mihai Prisăcariu, a elaborat recent (n.n. – deși nu avea aceasta calitate) un proiect de Ordonanță de Urgență privind modificarea și completarea O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiuni de servicii.
În mod surprinzător, respectivul proiect legislativ – menit a satisface exclusiv interese relaționale si pecuniare ale „băieților deștepți“ din politica, dar și pe cele ale traseistului politic Mihai Prisăcariu (fost PSD, actual PNL și mâna dreaptă a fostului secretar general al guvernului Boc, Daniela Andreescu) – a fost avizat pozitiv de către secretarul general al Guvernului, Ion Moraru, urmând ca în viitorul apropiat sa fie semnat de către premierul Victor Ponta.
Culmea este ca respectivul proiect nu a fost transmis la Bruxelles înainte de a fi parafat de secretarul general al Guvernului Ponta, pentru a fi prezentat Comitetul consultativ pentru achiziții publice constituit în temeiul art. 1 din Decizia 71/306/CEE a Consiliului. Însă ce mai con­tează un asemenea „amănunt”, dacă interesele politice si financiare autohtone sunt mai presus de respectarea prin­ci­pi­ilor si angajamentelor co­muni­tare la care România este parte! Dacă va fi adoptat, respectivul proiect legislativ va conduce la pierderea inde­pendenței C.N.S.C., fapt care va bulversa piața achizițiilor publice autohtone, și va genera, in mod sigur, declanșarea unei proceduri de infringement împotriva României pe tema achizițiilor publice.
Conform Directivei 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii toate „statele membre garantează aplicarea prezentei directive prin mecanisme eficiente, accesibile si transparente. În acest scop, statele membre pot, printre altele, să desemneze sau să înființeze un organism  independent”.
Obligată de angajamentele asumate în procesul de aderare la structurile europene, odată cu apariția OUG nr. 34/2006, România  a înființat C.N.S.C., un organism independent cu acti­vitate administrativ-juris­dicțio­nală, abilitat sa soluționeze contestațiile formulate în cadrul procedurii de atribuire, înainte de încheierea contractului de către orice autoritate publică.
În anul 2010, pentru a transpune întocmai angaja­mentele asumate de România prin semnarea Directivelor europene în materia achizițiilor
publice și pentru a înlătura orice ingerințe manifestate chiar și indirect în activitatea C.N.S.C., aceasta instituție a dobândit independența financiară, primind calitatea de ordonator principal de credite.
Rezultatul acestei inde­pendențe financiare s-a manifestat și pe plan decizional:  pe parcursul anului 2011, din totalul de 6.000 de decizii emise de completele de soluționare a contestațiilor din cadrul C.N.S.C. un număr de 5.931 de decizii emise de respectiva instituție (98,85% din totalul deciziilor emise pe parcursul anului respectiv) au rămas definitive și irevocabile, fapt ce a conferit instituției respective un înalt grad de credibilitate, atât în fața operatorilor economici autohtoni, dar mai ales în fata partenerilor europeni de la Bruxelles. Numai că, odată cu instituirea independenței financiare a C.N.S.C. multi politicieni și-au văzut năruite orice posibilități de a interveni la aceasta instituție în aranjarea unor proceduri de achiziții publice în beneficiul propriu sau al sponsorilor lor electorali.
Drept urmare, o serie de politicieni direct interesați de absorbția fondurilor europene în propriile buzunare, au ticluit un plan „legal”, menit a le satisface interesele financiare: elaborarea unui proiect de act normativ care sa modifice esențial OUG nr. 34/2006, în sensul că respectiva instituție să fie subordonată politicului.
„Vârful” de lance al acestei acțiuni care riscă declanșarea împotriva României a unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene, este nimeni altul decât masonul și traseistul politic Mihai Prisăcariu – actual director general al Unității Centrale pentru Coordonarea Parteneriatului Public  Privat (n.n. – uns pe acest post de către fosta șefă a SGG din guvernul Boc, Daniela Andreescu) și fost președinte al C.N.S.C. în perioada 2006 – 2010.
Implicat în diverse scandaluri financiare tenebroase care (încă!) miros a evaziune financiară și a spălare de bani și cercetat în prezent de Agenția Națională de Integritate pentru modul în care a dobândit o avere colosală, Mihai Prisăcariu a elaborat și a reușit să pună pe masa Guvernului condus de Victor Ponta un proiect de modificare a OUG nr. 34/2006

în beneficiul propriu și al „băieților deș­tepți” din sfera politică. 

Ce prevede proiectul de act normativ elaborat de Prisăcariu & clientela sa politică

În esență, proiectul vizează cinci mari puncte:
1. subordonarea C.N.S.C. la cheremul politicienilor, prin adoptarea unei prevederi care stipulează că „președintele (n.n. – C.N.S.C.) este numit de către Camera Deputaților și Senat, întrunite în ședință comună, la propunerea comisiilor parlamentare de specialitate ale celor doua Camere, cu votul majorității deputaților și senatorilor”. În prezent, OUG nr. 34/2006 prevede că CNSC este condus de un președinte ales prin vot secret, dintre membrii sai, cu majoritate absolută.
2. înțesarea C.N.S.C. cu diverși politruci de partid, prin suplimentarea numărului de consilieri de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice de la 33 la 51 atunci când o cer diverse interese (prin derogare de la prevederile art. 57 și 58 din Legea nr. 188 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare și de la dispozițiile legale care reglementează suspendarea ocupării posturilor vacante din sectorul public), concomitent cu diminuarea cu 11 persoane a numărului de angajați care au statut de personal tehnico-administrativ.
3. diminuarea calității deciziilor emise de  către C.N.S.C., prin introducerea unei prevederi care să permită recrutarea de candidați pentru ocuparea posturilor de consilieri de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice a acelor persoane care au numai 5 ani vechime în domeniul juridic. În prezent, cei care candidează pentru o asemenea funcție sunt obligați să aibă o vechime de 9 ani în domeniul juridic. În acest context, trebuie subliniat că Directiva nr. 92/13/CEE a Consiliului Europei privind coordonarea actelor cu putere de lege și actelor administrative referitoare la aplicarea normelor comunitare cu privire la procedurile de achiziții publice ale entităților care desfășoară activități în sectoarele apei, energiei, transporturilor și telecomunicațiilor precizează foarte clar că „membrii acestui organism independent, sunt numiți (…) în aceleași condiții ca și membrii magistraturii (…). Cel puțin președintele acestui organism independent are aceleași calificări juridice și profesionale ca și membrii magistraturii”.
4. abrogarea art. 258 indice 4 din OUG nr. 34/2006 care prevede că „în exercitarea atribuțiilor sale, președintele Consiliului este ajutat de un colegiu format din 3 membri, aleși (n.n. – prin vot secret) dintre consilierii de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice. Acest fapt ar însemna că C.N.S.C. va fi controlat exclusive de către o persoană numită de către Parlament.
5. excluderea repartizării aleatorii a dosarelor de achiziție publică către completele de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice din cadrul Consiliului, prin introducerea unei prevederi care precizează că „CNSC este competent să soluționeze contestațiile cu privire la procedura de atribuire, prin complete specializate (…) specializarea acestora fiind determinată de următoarele elemente: sediul autorității contractante, obiectul achiziției publice sau valoarea estimată a acestuia”. Ca atare, o asemenea prevedere ar face ca președintele C.N.S.C., numit de Parlament,  să dispună personal repartizarea spre soluționare a dosarelor importante de achiziție publică către acele  complete care-i sunt loiale. ?ê?£i, pentru ca interesele financiare ale  lui Prisăcariu și ale „băieților deștepți” din sfera politică sunt urgente (n.n. – doar vine campania electorală, nu?), proiectul de modificare a O.U.G. nr. 34/2006 mai include o prevedere expresă, anume că mandatul actualului președinte al C.N.S.C. să înceteze brusc. „În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Parlamentul va numi președintele Consiliului”, se precizează în proiectul de act normativ ajuns pe masa premierului Victor Ponta.

Care vor fi efectele acestor propuneri legislative?

Iată ce spun oficialii europeni despre modificările legislative din domeniul achizițiilor publice din România : „Este sensibilă modificarea legislației în regim de urgenta, deoarece Comisia Europeană consideră că se afectează stabilitatea cadrului legislativ. Frecvența modificărilor legislației naționale poate sa constituie un obiect de lansare a procedurii de infringement”
În luna august 2012, cu ocazia reuniunii bilaterale a au­torităților române cu repre­zen­tanții Direcției Generale Piață Internă si Servicii a Comisiei Europene (DG MARKT, COM) privind modificarea legislației în materia achizițiilor publice, Paola Zanetti – șef de unitate adjunct în cadrul GD MARKT a explicat delegației române condusa de Eugen Teodorovici – consilier de stat al premierului Victor Ponta, că „apreciază ca fiind sensibilă modificarea legislației în regim de urgență deoarece Comisia Europeană consideră că se afectează stabilitatea cadrului legislativ pe de o parte și, separat de aceasta, COM are probleme cu unele prevederi potențial incompa­tibile cu legislația UE în materie de achiziții publice”. „Va fi foarte dificil pentru COM să asiste partea română, deoarece COM este extrem de ocupată cu pachetul de reformă a achizițiilor publice, negocierile fiind în derulare la Consiliu și Parlamentul European, iar COM trebuie să finalizeze acest proces cu resurse umane reduse și într-un termen foarte strâns, fixat la nivel politic de Consiliul European”, a precizat Paola Zanetti în cadrul întrevederilor cu partea romana. Aceasta a mai atras atenția că „sunt prea frecvente modificările legislative și acestea vor fi efectuate în continuare în mod obligatoriu, după adoptarea noului cadru legislativ comunitar”. Oficialul Comisiei Europene a mai arătat că „statele membre trebuie sa se gândească de doua ori înainte de a opera modificări legislative în aceasta perioada, deoarece vor trebuie sa se alinieze, respectiv să transpună în legislația națională noile directive”.  În ceea ce privește stabilitatea conducerii C.N.S.C., reprezentanta DG MARKT, COM a subliniat că „nu trebuie afectată stabilitatea sau create tensiuni interne în detrimentul bunei funcționari a sistemului, pentru care trebuie să se mențină o trasabilitate, o memorie istorica a lucrărilor și o stabilitate”. „Aceasta prevedere (n.n. – a schimbării conducerii C.N.S.C.) ar putea avea efecte contra-productive”, a menționat Paola Zanetti.
Referindu-se la intenția Guvernului de a transfera în subordinea sa evaluarea activității C.N.S.C., oficialul european a mai subliniat că „această procedură va avea un efect negativ asupra inde­pendenței C.N.S.C. și a activității completelor de soluționare a contestațiilor”.
Însă cel mai important aspect reliefat de reprezentanta Comisei Europene a fost acela că „frecvența modificărilor legis­lației naționale poate să constituie un obiect de lansare a procedurii de infringement, deoarece lipsește stabilitatea legislativa și aceasta afectează mediul de afaceri”.

Ce spun Directivele Europene

DIRECTIVA 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii:
?óÔÇô?á „Restabilirea concurenței trebuie să răspundă anumitor norme destinate să garanteze flexibilitatea necesară si respectarea principiilor generale, în special a principiului egalității de tratament”.
DIRECTIVA 92/13/CEE A CONSILIULUI din 25 februarie 1992 privind coordonarea actelor cu putere de lege și actelor administrative referitoare la aplicarea normelor comunitare cu privire la procedurile de achiziții publice ale entităților care desfășoară activități în sectoarele apei, energiei, transporturilor și telecomunicațiilor:
?óÔÇô?á  „Lipsa unor căi de atac eficiente sau caracterul inadecvat al celor existente ar putea împiedica întreprinderile comunitare să înainteze oferte”
?óÔÇô?á „Deschiderea concurenței la nivel comunitar pentru achizițiile publice din sectoarele avute în vedere impune adoptarea unor dispoziții menite să pună la dispoziția con­tractorilor și furnizorilor pro­ceduri corespunzătoare privind căile de atac, în caz de încălcare a legislației comunitare sau a normelor de drept intern de punere în aplicare a acesteia”
?óÔÇô?á  „Se impune asigurarea unui grad sporit de transparență și nediscriminare și întrucât, pentru ca acestea să aibă efecte concrete, se impune să fie disponibile căi de atac eficiente și rapide”
?óÔÇô?á  „Organismul  primă instanță, trebuie sa fie independent  de entitatea contractantă”

Cinci întrebări pentru Guvernul Ponta

Lecturând Directivele euro­pene din materia achizițiilor publice si poziția oficialilor GD MARKT, COM, pe care România s-a angajat să le respecte, Guvernul Ponta este obligat să răspundă la cinci întrebări:
1) Cum va putea fi respectat de către C.N.S.C. „principiul egalității de tratament” stipulat de forurile europene, în condițiile în care respectiva instituție va fi condusă de un politruc care va repartiza dosarele spre soluționare după bunul său plac, iar din Consiliu vor face parte tot felul de personaje recunoscute că au o „bună reputație” de a răspunde la comenzi politice?
2) Vom mai putea vorbi despre independența C.N.S.C. în raporturile sale cu o autoritate contractantă, în cazul în care, spre exemplu, reprezentantul respectivei autorități contrac­tante contestate de un operator economic face parte („întâm­plator”) din partidul care for­mează majoritatea parlamentară, care, tocmai l-a numit pe președintele Consiliului?
3) Cum va delibera C.N.S.C. în cazul unor autorități contractante des contestate de către operatorii economici, ai căror șefi  sunt în aceeași „barcă” politică cu președintele C.N.S.C., în contextul în care repartizarea aleatorie spre soluționare a contestațiilor formulate va fi abrogată și se va face după bunul plac al șefului Consiliului?
4) De ce este nevoie acum de o modificare a legislației naționale în materia achizițiilor publice, ținând cont de faptul că în curând vor fi adoptate noi directive europene în materie care vor trebui transpuse în practica autohtonă ?
5) În cazul în care legislația privind achizițiile publice va fi modificată prin ordonanța de urgență cine va răspunde pentru o eventuală lansare a procedurii de infringement de către Comisia Europeană?
Operatorii economici: „Modificarea legislației care reglementează funcțio­narea C.N.S.C. va bulversa piața achi­zițiilor publice și va favoriza competitorii care au spate politic”
Răspunsul îl dau atât analiștii economici, dar mai ales actorii de pe piața achizițiilor publice. Aceștia estimează că întreg sistemul autohton al achizițiilor publice va fi bulversat de influențele din Parlament, iar din punct de vedere financiar România se va confrunta cu un blocaj al absorbitei fondurilor europene, ca urmare a valului crescut de contestații formulate de către operatorii economici care nu au o susținere politică. Mai mult, ca urmare a nerespectării proce­durilor europene în materia achizițiilor publice, România va intra într-o procedură de infringement, care va avea efecte economice incalculabile pe termen mediu și lung.

Cine este Mihai Prisăcariu?

Fost președinte al C.N.S.C. în perioada 2006 – 2010, „momârlanul” (n.n. – este de origine din Valea Jiului) mason Mihai Prisăcariu a ieșit pe ușa din dos a instituției, după ce consilierii de soluționare din cadrul instituției nu i-au mai acordat votul de încredere pentru un nou mandat de președinte. Nesuportând „înfrângerea” care l-ar fi obligat să devină simplu consilier de soluționare a contestațiilor, Prisăcariu s-a auto-suspendat din funcția publică de la CNSC , fiind  rapid recuperat de controversata  Daniela Andreescu, tot într-o funcție publică, la Secretariatul General al Guvernului. Ulterior, contrar prevederilor Legii nr. 188/199, republicată, cu modificările și completările  ulterioare, deși era suspendat, Mihai Prisăcariu a fost numit cu ajutorul Danielei Andreescu într-o alta funcție publică, aceea de director al Unității Centrale de Coordonare a Parteneriatului Public-Privat (UCCPPP), o structură reorga­nizată prin H.G. nr. 1239/ 09.12.2010 la nivel de direcție generală aflată în subordinea SGG, ocupând astfel, în același timp, doua funcții publice.
Referitor la incompatibilitatea lui Prisăcariu, ANFP a emis un punct de vedere oficial in februarie 2011, care suna astfel: „Prin art. V din Legea nr. 140/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, au fost abrogate prevederile art. I pct. 6-25 și ale art. VII din OUG nr. 105/2009, cu modificările și completările ulterioare, art. 95 din Legea nr. 188/1999 (r2), cu modificările și completările ulterioare fiind modificat prin punctele 20 și 21 ale art. I din acest act normativ. În urma acestei intervenții legislative, prevederile art. 95 al. 2 și 21 din Legea nr. 188/1999 (r2), cu modificările și completările ulterioare, și-au încetat aplicabilitatea și, în consecință, nu mai există o normă specială în legea-cadru privind statutul funcționarilor publici care reglementează suspendarea la cerere a raportului de serviciu. În aceste condiții, considerăm că Decizia nr. 4/2011 prin care a fost aprobată suspendarea raportului de serviciu al funcționarului public în cauză, la cererea acestuia, a fost dată cu neluarea în considerare a aspectelor legale semnalate anterior. De asemenea, menționăm faptul că până la elucidarea aspectelor legate de decizia amintită, nu ne putem pronunța asupra situației juridice a funcției publice ocupată de funcționarul public și, implicit, asupra posibilității instituției publice de a organiza concurs pentru ocuparea acesteia”.
Ținând cont de incom­patibilitatea evidenta în care s-a regăsit (și încă se mai regăsește!) Mihai Prisăcariu, Agenția Naționala de Integritate (A.N.I.) a fost sesizată la in mai 2011 să se pronunțe, însă nici pana la acest moment instituția respectivă nu a oferit un răspuns.
Mai mult, cam în aceeași perioada, urmare a unor articole publicate în mass-media, A.N.I. a mai fost sesizata să verifice și modul de dobândire a averii de către Mihai Prisăcariu, având în vedere discrepanțele enorme  din declarațiile de avere ale acestuia, aferente anilor 2009 și 2010.
Reamintim că anii trecuți, în timp ce era șeful ISCIR, Mihai Prisăcariu a fost subiectul mai multor scandaluri de presa al, el fiind la un moment dat anchetat penal sub acuzația de evaziune fiscala, în urma unor afaceri pe care le-a derulat prin firmele proprii.
În ceea ce privește orientarea sa politică, trebuie spus că acesta a fost mulți ani membru PSD (in timp ce era șeful de cabinet al fostului ministru al Industriilor Dan Ioan Popescu), însă după ce social-democrații au pierdut puterea, a cochetat o perioada cu PDL-ul aflat la guvernare, însă, fiind refuzat de portocalii, a cârmit-o spre PNL, fiind ghidonat din spate de către frații săi masoni.

Întrebare în loc de epilog

Ghici cine va veni în fruntea C.N.S.C. in cazul in care proiectul de modificare a OUG nr. 34/2006 va fi aprobat de guvernul Ponta? Răspunsul este unul foarte simplu: Mihai Prisăcariu, „geniul financiar” care știe extreme de bine să-și servească propriile interese, dar oricând să stea și la cheremul intereselor clientelei politice care-l susține.   

Dan Focșeanu