USL face un pas înapoi după criticile SUA și UE

Liderii USL au folosit ieri tactica struțului de a-și băga capul în nisip în fața primejdiei. ?ê?£eful PSD, Victor Ponta, a jucat rolul neștiutorului care nu a știut ce pun la cale parlamentarii săi privind amnistierile cu dedicație și super-imunitatea parlamentarilor scoasă din zona justiției și plasată cu protecția călduță a Parlamentului. În schimb, Ponta a reluat penibil discursul despre „intoxicările de presă” care au ajuns la urechile ambasadelor străine la București. Aceeași retorică pe care o regăseam în vara anului trecut la lovitura de catifea încercată de USL împotriva președintelui prin intermediul unor manevre reprobabile și subversive pe legi. Mai mult, deși a știut despre toată această manevră ca lider de partid, Ponta a întors-o ieri după amiază și a susținut că proiectul de modificare a Codului Penal și cel privind amnistia trebuie discutate cu Ministerul Justiției, CSM și Parchet, dar și cu Comisia Europeană, pentru a se stabili dacă este încălcată vreo obligație internațională a României, înainte să fie aprobate de Parlament. La rândul său, Crin Antonescu a recurs la aceeași metodă și l-a acuzat pe Băsescu de dezinformare, după ce șefului statului a declarat miercuri seara într-o emisiune televizată că modificările la Codul Penal sunt rezultatul înțelegerii dintre Ponta și Antonescu. Declarațiile lui Băsescu reflecta lista celor 240 de parlamentari (dintre care 210 de la USL, UDMR 15, independenți 15, PC 11, neafiliați 4) care au au votat pentru noua superimunitate pentru a scăpa de vigilența ANI prin schimbarea statului lor de funcționari publici.

Reacții dure la adresa ambasadelor de la București

Inițial, Ponta a reacționat dur la criticile Occidentului, în special la cele venite din partea Ambasadei SUA la București. "Am văzut declarații de principiu, nu cred că vreo ambasadă europeană contestă dreptul Parlamentului de a legifera, pentru că și în țara lor se întâmplă la fel. Singura reacție care cred că a fost total greșită, că nu se referea la realitate, a fost a ambasadei Statelor Unite, care vorbea despre investițiile americane. Din câte știu eu, Chevron investește în România sau poate să plece dacă nu se aplică legea și dacă nu reușim să arătăm că putem proteja proprietatea privată. Nu mi-a zis nimeni vreodată de la Chevron cum e cu parlamentarii. De fiecare dată mi-au spus dacă o proprietate privată poate fi apărată. Aici cred că a fost o greșeală (legat de ambasadă – n.r.) și o să transmit acest lucru", a spus Ponta. Pe aceeași linie s-a plasat și colegul său, ministrul de Externe, Titus Corlățean, cel care a făcut și el o serie de delarații care exced cadrul diplomatic, dând indicații ambasadelor străine la București de unde să se informeze. De parcă acestea ar fi în subordinea Centralei MAE. El a declarat ieri că se așteaptă ca ambasadele acreditate la București să se adreseze direct MAE când au preocupări sau neliniști, și nu prin intermediul presei.  "În mod evident, de la Ministerul Afacerilor Externe nu voi comenta votul instituției Parlamentului. În același timp însă, ca ministru al Afacerilor Externe eu am o așteptare clară, firească, ca atunci când există preocupări, semne de întrebare, neliniști din partea unor ambasadori sau ambasade (…) să ne fie transmise direct la Ministerul de Externe, responsabililor din MAE și mie personal ca ministru, și nu să le aflăm prin intermediul presei. Este o practică pe care nu o înțeleg și nu o agreez", a declarat șeful diplomației, întrebat dacă a fost contactat de misiunile diplomatice acreditate la București înainte ca acestea să se exprime critic în presă în legătură cu modificările la Codul Penal.

Ambasadorii la Parlament

În ultimii ani, ambasadele europene la București s-au plâns de lipsa previzibilității mediului de afaceri controlat din sfera politică și de corupție. Acest ultim fapt este confirmat inclusiv de ultimul raport al Transparency International (TI). Ceea ce cer aceste reprezentanțele diplomatice este o activitate politică care să se desfășoare în parametri normali, sub domnia legii, pentru a nu exista tentația abuzului atunci când oamenii politici se transformă în personaje superimunizate care acționează după principii apropiate unui sistem semi-mafiot. Sigur, „aleșii neamului” înțeleg foarte bine acest lucru, numai că majorități monstruoase de 70% în România nu fac decât să deschidă calea abuzurilor fără margini a unor personaje abjecte puse pe căpătuială prin puterea scaunului pe care îl ocupă. Pentru a le explica mai bine acest lucru, diplomații străini au mers ieri în Parlament pentru a discuta direct cu „imunizații” în cauză care vor să facă scăpată din pușcărie și camarila condamnată în anii anteriori sau cea pe cale să intre pentru fapte de corupție precum Adrian Năstase sau „Felix Voiculescu”. Ambasadorii Germaniei și Olandei la București au avut ieri o întâlnire, la Parlament, cu deputați din Comisia juridică, pe tema modificărilor la Codul penal, care au discutat și cu ambasadorul Franței. De asemenea, Marea Britanie și trimis un reprezentant al secției politice a misiunii diplomatice pentru a discuta cu deputații juriști noile modificări. De asemenea, oficialii SUA vor veni astăzi la o rundă de discuții cu aceeași parlamentari.

„Omul lui Felix” a început să se bâlbâie când a fost luat la bani mărunți

După astfel de „desanturi diplomatice” în biroul său și Bogdan Ciucă, una dintre mâinile drepte ale lui „Felix” Voiculescu la PC și unul dintre artizanii acestor mișcări care îl ajută inclusiv pe șeful său, a făcut un pas înapoi. referitor Legea amnistierii și grațierii,  el a declarat că orice lucru este perfectibil și că Plenul Camerei ar putea să decidă, cu majoritate, o reîntoarcere a acesteia la Comisie. Bogdan Ciucă a fost întrebat dacă din punctul său de vedere ar fi o oportună o retragere a Legii amnistierii. "Eu cred că orice lucru este perfectibil, nu sunt lucruri perfecte pe lumea asta și nu cunosc vreo lege care să fie perfectă nici la noi, nici în alte state. Poate că în urma discuțiile avut în perioada asta și unii și alții vom trage unele concluzii, în cadrul unei retrimiteri să îmbunătățim proiectul lege, dar până ajungem acolo va trebui să vedem care sunt observațiile concrete, că până acum mai mult observații politice au fost", a mai spus Ciucă. El a mai spus că "poate" modificările ar fi trebuit dezbătute "a doua zi" și nu luni seara. Lipsa de transparență și comunicarea modificărilor au fost calificate ieri de către Prim-vicepreședintele PNL, Klaus Iohannis drept unele „pompieristice”, acest criticând lipsa de transparență și lipsa dezbaterilor din spațiu public asupra acestor modificări. Potrivit acestuia, "dacă se discută termeni importanți, chiar dacă ideea le vine târziu (parlamentarilor – n.r.), ar trebui a doua zi nu să intre în plen și să voteze, ci să repună în discuția publică aceste chestiuni".

Dialog butaforic între parlamentarii și miniștrii PSD-ului

După reacțiile de răzgândire a artizanilor tuturor combinațiilor PSD din Parlament, ministrul Justiției Robert Cazanciuc, numit și el pe criterii politice de către Ponta, a mimat rolul de mediator, dată fiind și experiența sa diplomatică. Astfel, președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, și membrii comisiilor juridice ale Parlamentului au fost invitați ieri de ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, la o discuție în legătură cu Codul penal și cel de procedură penală, evident doar după ce Ponta a rostit această afirmație cu că toate aceste instituții ar trebui și ele consultate. Potrivit lui Cazanciuc, "o întrevedere în care experții din minister să discute cu membrii Comisiei juridice despre rațiunea normativă a unor dispoziții actuale și viitoare din Codul penal și Codul de procedură penală, a modului în care acestea se corelează și se interpretează prin raportare la principiile de drept și impactul pe care eventuale modificări l-ar putea avea asupra opticii și concepției Codurilor, ar fi foarte utilă".

Dragoș Stănculescu