Viscolul și indiferența i-au ținut pe români departe de urne

Deși miza este una foarte importantă pentru următorii patru ani, nici de această dată românii nu s-au dat în vânt după alegerile parlamentare organizate, deși liderii USL au estimat anterior votului o prezență de peste 50% . Supărați, dezamăgiți, dar și din motive subiective și pur personale, mai mult de jumătate dintre românii cu drept de vot au ales să își petreacă duminică în propriile case, evitând să înfrunte frigul pentru a merge la secțiile de vot. Oferta politică slabă și în general neîncrederea în așa-zișii „aleși ai neamului” au condus la această stare de fapt. Nici campaniile electorale de altă dată nu au mai fost aceleași, reprezentanții partidelor politice preferând mai degrabă „tele-politica”.  Comparativ cu 2008, cifrele înregistrate, fie și parțial, sunt la aproape același nivel, adică sub 50%. Prezența la vot pana la ora 18.00 la nivel național a fost de 36,54%, a anunțat Biroul Electoral Central. Județele fruntașe la vot sunt aceleași ca și la referendumul din vară,  Teleorman, Gorj si Olt, in timp ce codase sunt Timiș, Maramureș și Cluj. În comparație, la alegerile parlamentare din 2008 votaseră, pana la ora 18.00, 34,48% din numărul de alegători. Conform datelor oficiale, prezența la vot a fost de 34,78% în mediul urban și 38,95% în mediul rural.
Primele semne venite ieri dimineață aveau să preconizeze o prezență scăzută la vot pe parcursul întregii zile. Purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central (BEC), Marian Muhuleț, a anunțat, ieri, la orele 10, că prezența la vot, la nivel național, era de numai 4,52 %. Potrivit acestuia prezența la vot, la nivel național, în mediul urban, până la ora 10.00, a fost de 4,67% iar în mediul rural de 4,32%.
În județul Teleorman s-a înregistrat, potrivit BEC, cea mai mare prezență la vot, de 8,38% din totalul alegătorilor înscriși în liste, fiind urmat de județele Brăila 7,43(%), Constanța 7,37(%), Călărași 7,36 (%) și Galați 6,63(%).
La polul opus s-a aflat Ardealul și Banatul. În Timiș, la acea oră, s-a înregistrat  cea mai scăzută prezență la urne, de 2,37%. Acest județ a fost urmat de județele Sibiu 2,81%, Arad (2,91%), Bistrița Năsăud ), 2,96 la sută și Cluj (3,05%). Nici de această dată, primarul Constanței, Radu Mazare nu s-a abținut să transforme acest moment decisiv pentru următorii patru ani într-un show populist. Acesta a mers la secția de votare îmbrăcat în ținuta kaki în care apărut și la alte evenimente, având și bereta roșie, el fiind însoțit de 12 tinere care purtau tot haine kaki. Întrebat dacă tinerele sunt garda sa, Mazăre a răspuns: „Da, și de iarnă, și de vară, nu știi că am și vara, ai uitat că eram la referendum ? ?ê?£i acum fetele au fost cu mine toată campania, nu puteam în ultimul moment să le aban­donez“. Mazăre a mai spus, ironic, că nu crede că aceste tinere vor fi chemate la audieri de către procurori, cum s-a întâmplat după referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu: „De data asta este iarnă, sunt îmbrăcate, cred că nu mai vor procurorii să le cheme la audieri. Astă vară când veniseră în costum de baie erau mult mai interesante de audiat“.

Oltenia în topul zilei, Ardealul la coadă

La orele după-amiezei cifrele conturau o prezență sporită în zona Olteniei, o regiunea tradițional aplecată spre USL, în timp ce Ardealul, considerat în general o zonă preponderent pro-PDL a continuat absenteismul. Este adevărat că și condițiile meteo nu au fost cele mai bune, dar în general oamenii din această din se omoară după mersul la urne. Prezența la vot, la nivel național, la alegerile parlamentare, la ora 14.00, a fost de 20,56%, a anunțat BEC. În continuare, mediul rural a fost continuat să se afle în spatele votanților din mediul urban. Astfel, prezența la vot, la nivel național, în mediul urban, până la ora 14.00, a fost de 20,71 % iar în mediul rural, prezența la vot, la ora 14.00, a fost de 20,36%. Trendul s-a menținut și spre după-amiază iar județul Teleorman, acolo unde principalele „vedete politice” sunt pesedistul Liviu Dragnea și liberalul Crin Antonescu, avea un procentaj al prezenței la vot de 29,85% din totalul alegătorilor înscriși în liste, fiind urmat de județele Gorj – 27,79%, Olt – 25,46%, Constanța – 25,1%, Mehedinți – 25,08%. La fel ca la orele dimineții, la polul opus se afla în continuare județul Timiș, unde s-a înregistrat cea mai scăzută prezență la urne, de 12,3% din alegătorii înscriși în listele electorale, urmat de județele Arad – 13,38%, Cluj – 14,86%, Bistrița-Năsăud – 14,87%, Maramureș – 15,05%.  Prezența la vot în București, până la ora 14.00, era de 20,48%, potrivit datelor BEM. Cea mai bună prezență la vot în municipiul București continuă să fie în sectoarele 1 și 6, unde s-a înregistrat o cotă de participare de 23,74%, respectiv 21,45%, a anunțat președintele BEM, Raluca Gâlea.

Românii de peste Prut au făcut coadă să voteze

Dacă în România, cetățenii cu drept de vot nu s-au înghesuit la urne, nu același lucru s-a întmplat și cu românii de peste Prut. La Chișinău, cetățenii români cu drept de vot din Basarabia au stat la coadă pentru a vota. Asta deși le-au fost puse la dispoziție patru secții de votare. Zeci de persoane au stat la coadă, timp de mai multe ore, să voteze în incinta Liceului „Gheorghe Asachi” din Chișinău, a relatat PRO TV Chișinău. P întreg e teritoriul Republicii Moldova au fost deschise 19 secții de votare. Ei au putut vota, între alte secții, la cele deschise la Chișinău în incinta liceelor Gheorge Asachi și Gaudeamus, iar în țară la Ialoveni, Orhei, Nisporeni, Căușeni, Hâncești, Călărași, Bălți, Ungheni, Soroca, Cahul și Cimislia. La alegerile prezidențiale din 2009, în Republica Moldova s-au prezentat la vot peste 10.000 de persoane iar statul român a emis peste 70.000 de buletine de vot. În schimb, un interes scăzut pentru alegeri s-a înregistrat în Italia și Spania.

Cătălin Stoica, director CURS: Comparativ cu anii anteriori, refuzurile de a răspunde la exit poll-uri sunt mai mari și vor afecta estimările
Cătălin Stoica, directorul general al Centrului de Sociologie Urbana si Regionala (CURS) care realizează, printre altele, sondaje la ieșirea de la urne (exit polls), scrie pe blog ca la alegerile de duminica refuzurile de a răspunde la chestionare au fost mai dese decât in anii anteriori, precizând ca acest lucru va afecta estimările.
„Comparativ cu anii anteriori, refuzurile de a răspunde la chestionare sunt mai mari si vor afecta estimările. Pentru asta puteți să mulțumiți următorilor: a) politicienilor care au dus competiția electorala la polarizare extrema; b) procurorilor care au făcut exces de zel, se pare, in anchetarea unor fraude la referendumul din vara; c) televiziunilor care au exagerat si mai mult – mediatic – excesul de zel al procurorilor din vara“, scrie directorul CURS.
„În general, nimeni nu se aștepta ca, pe măsură ce ne îndepărtam de momentul 1990, va fi din ce in ce mai dificil sa faci exit poll-uri si sondaje. Ma rog, cine se aștepta ca, la peste 20 de ani de la căderea comunismului, sa vorbim despre 'cumpărare de voturi' si 'mita electorala' – fenomene a căror frecventa a crescut neașteptat comparativ cu etapa de copilărie a democrației romanești (începutul anilor ’90)?“ mai precizează Cătălin Stoica.

Mădălin Necșuțu