Votul prin corespondență și cel electronic, dezbătute la Palatul Parlamentului

În perioada postdecembristă, votul românilor și dreptul românilor la vot nu au contat decât ca finalitate a campaniilor electorale. De multe ori, politicienii s-au bucurat de votul românilor pentru a le abandona apoi interesele, fie din poziția omului ajuns, fie din dizabilități politice. Totuși tot spectrul politic a fost bulversat în momentul prezidențialelor, când diferența dintre cei doi candidați a fost făcută de doar câteva zeci de mii de voturi venite de la românii din diaspora. Tocmai această importanță neglijată a votului din străinătate a fost subiectul unei dezbateri ce a avut loc ieri la Palatul Parlamentului, eveniment organizat de GRSPSociety. În condițiile în care circa 15% dintre românii cu drept de vot sunt plecați peste hotare și reprezintă o masă electorală de aproximativ trei milioane de votanți, participanții s-au declarat în favoarea necesității întocmirii unui proiect de lege care să introducă, drept variantă alternativă la cozile interminabile de la secțiile de votare organizate la ambasade, votul prin corespondență și votul electronic. „Există un mare handicap în cadrul alegerilor din diaspora. Unii cetățeni români nu votează pentru că nu au toate actele în regulă în acele țări. Trebuie să știm cine votează pentru că altfel devine o loterie. Nici nu știm exact care sunt dimensiunile colegiilor pentru care am fost aleși“, a declarat Raymond Luca, unul dintre senatorii pentru românii din afara granițelor. Participanții la această dezbatere au mai declarat că, odată cu aderarea la Spațiul Schengen, va exista un nou val de migrație a forței de muncă. De asemenea, MAE va supune dezbaterii publice, în săptămânile următoare, un document care reglementează votul prin corespondență.