Votul tău la referendum

Referendumul din 25 noiembrie va decide asupra sistemului electoral folosit la următoarele alegeri parlamentare din România. "Curentul" prezintă implicațiile pe care le au cele două proiecte privind votul uninominal aflate în dezbatere. Este vorba despre sistemul majoritar în două tururi de scrutin al președintelui Traian Băsescu și de proiectul deja asumat de Guvern legat de sistemul mixt cu compensare. În plus, ziarul nostru explică ce alege fiecare român care pune ștampila pe "DA" la referendum și ce implicații are votul negativ la 25 noiembrie.
Românii decid la referendumul din 25 noiembrie sistemul electoral pe baza căruia se vor desfășura următoarele alegeri parlamentare în țara noastră. Dezbaterile publice s-au axat asupra a două variante legate de introducerea votului uninominal: o variantă a fost propusă de președintele Traian Băsescu și urmărește sistemul majoritar în două tururi de scrutin, iar un alt proiect a fost deja asumat de Guvern, urmărind sistemul mixt cu compensare. "Curentul" prezintă în continuare ce înseamnă fiecare dintre cele două proiecte și ce alegem votând DA sau NU la referendum.
Întrebarea de pe buletinul de vot de la referendumul din 25 noiembrie este: "Sunteți de acord ca începând de la primele alegeri care vor fi organizate, deputații și senatorii să fie aleși în circumscripții uninominale în baza unui scrutin majoritar în două tururi?".
Răspândirea sistemului în alte țări
Proiect Președinte
Sistem majoritar în două tururi Proiect Guvern
Sistem mixt cu compensare
Cele mai vechi democrații din lume-Statele Unite, Marea Britanie și Franța (sistemul este utilizat în Franța de la începutul celei de-a V-a republici – 1958) au optat toate pentru sistemul majoritar în unul sau două tururi.  Legea propune un sistem de vot care nu a fost aplicat niciodată în nicio țară pentru alegerea legislativului. Nu ne permitem experimente, adică folosirea unui mod de scrutin care nu s-a mai folosit nicăieri.
2. Transparența
Proiect Președinte
Sistem majoritar în două tururi Proiect Guvern
Sistem mixt cu compensare
Votul pentru deputați și senatori va fi organizat la fel ca alegerile pentru președinte sau pentru primari: o circumscripție – un ales.  Existând o listă suplimentară, în Parlament intră oameni pe care alegătorul nu îi cunoaște, care sunt ascunși de partide pe liste în spatele unui nume cu notorietate (așa cum s-a întâmplat și până acum în sistemul proporțional).
Există o lipsă de claritate a procesului de transformare a voturilor în mandate
3. Reprezentativitate
Proiect Președinte
Sistem majoritar în două tururi Proiect Guvern
Sistem mixt cu compensare
Contribuie la marginalizarea politică a partidelor extremiste, indiferent dacă acestea sunt acum în Parlament, sau pot intra la următoarele alegeri.
În ceea ce privește reprezentarea minorităților, acest lucru este asigurat prin prevederile Constituției, deci nu se poate vorbi de o subreprezentarea a unor segmente importante ale societății românești.
Temerile legate de nereprezentativitate sunt supradimensionate în mod artificial – exemplul francez arată că existența unor majorități largi nu diminuează pluralismul politic (în Adunarea Națională fiind reprezentate 7-8 formațiuni politice). Voturile pentru partidele mici nu sunt irosite prin faptul că acei candidați care au ajuns în al doilea tur vor căuta sprijinul celor care nu s-au calificat.
Esențial este ca partidul care câștigă alegerile să aibă posibilitatea de a-și aplica programul fără a fi șantajat de partide ultra-minoritare.  Induce o falsă reprezentativitate. Deși a fost prezentată de Tăriceanu ca o lege care împacă reprezentarea majorității și a minorităților, Legea pe care și-a asumat răspunderea Guvernul păstrează un prag electoral foarte mare, defavorabil minorităților: este vorba despre 5% pentru partide, între 8-10% pentru alianțe (art. 47 alin 2 a și b). Pe de altă parte, legea prevede și un al doilea tip de prag, calculat nu în procente obținute la scara națională, ci în colegii: 4 la Cameră și două la Senat (art. 47, alin 2 c). Pragurile de 5, respectiv 8-10 introduc efecte disproporționale. Dacă le adaugi și un prag electoral suplimentar ajungi la efecte perverse ale reprezentării.
E un proiect care nedreptățește prin sub-reprezentare o parte însemnată dintre cetățenii români care trăiesc în străinătate. Este creată o "circumscripție separată pentru românii cu domiciliul în afara României" (art. 10), o circumscripție care va avea 2 colegii pentru Cameră și un colegiu pentru Senat (art. 11, alin f). Aceste colegii ar corespunde, potrivit legii, unui număr de circa 180 de mii de locuitori, mult prea puțin față de cele circa 2-2,5 milioane de români care trăiesc în străinătate.
4. Simplitate
Proiect Președinte
Sistem majoritar în două tururi Proiect Guvern
Sistem mixt cu compensare
Alegătorul are un singur vot pe care îl acordă unui candidat.
Este un sistem ușor de explicat publicului, pentru simplul motiv că e deja folosit de 4 cicluri electorale, la alegerea primarilor.  Alegătorul are de dat două voturi – un vot pentru o listă propusă de partid și unul acordat unui candidat, la fel ca în sistemul majoritar pur.
Sistemul de distribuire a mandatelor este unul foarte complicat.