După ce s-a întâlnit cu delegația FMI și a aflat că s-ar putea ca viitura crizei și vârful șomajului să-l prindă fără bani de salarii în toiul campaniei prezidențiale, dl Geoană și-a schimbat părerea despre împrumutul FMI pe care l-a declarat „o soluție obligatorie“. Liderul PSD a renunțat la textele despre acordul „pe genunchi și în genunchi“ cu FMI și bine a făcut având în vedere că riscul de a sta cu toții în genunchi pe coji de nucă depășește cele 18 mld. de euro împrumutate.
De altfel împrumutul nu are nimic umilitor: dimpotrivă, orice cavaler stă în genunchi în fața FMI când îi cere mâna și banii. Între bani și centura de castitate, bărbații aleg întotdeauna prima variantă. Valabil și pentru FMI. Vorba Mariei Banuș: să nu țipați genunchii mei. Partea proastă este că după douăzeci de ani de genuflexiuni, competența noastră managerială se află tot la genunchiul broaștei. Oare ce-o fi înțeles ministrul finanțelor, dl Pogea, din negocierile cu FMI? Recent, președintele Băsescu regreta că PSD n-a ales Finanțele unde-l avea pe dl Mihai Tănăsescu. Regrete deșarte! Cine-l împiedica să-și pună un finanțist – și nu un cuscru?
Dar când optezi la nesfârșit pentru neamuri degeaba te miri că lucrurile ies prost și că adversarii procedează la fel.
Noua opțiune a dlui Patriciu pentru dl Crin Antonescu – pe care magnatul a ieșit personal să-l susțină la TVR – a întrunit întru totul preferințele dlui Iliescu care a mărturisit că „mi l-aș fi dorit în PSD“. Doritor ca o femeie și viclean ca un copil, dl Iliescu i-a făcut astfel un deserviciu (ca și dl Patriciu!) dlui Antonescu întinându-i crinolina independenței. Dl Geoană a sesizat ironia situației: „dl Iliescu face uneori cadouri otrăvite“. Are și altele? Cadoul cel mai otrăvit i l-a făcut însă dl Patriciu care și-a expus (cam prea imprudent) planurile: concret, „politicienii n-au dreptul să conducă țara“ iar „economicul“ trebuie să preia conducerea. Zău, de-aia au băgat economicii din SUA statul în faliment și lumea în criză? Barem pe politicieni îi alege populația. Dar pe oligarhi cine-i alege? Dl Patriciu pune degeaba căruța (economia) înaintea boilor (politica) – întrucât direcțiile din economie depind de politic. Fără decizia politică a privatizării, dl Patriciu nu era un magnat al petrolului ci unul dintre mulții constructori afectați de criză. Un Țânțăreanu, adică. Dar câți dintre marii oligarhi nu-și trag averea de la stat? Vorba FNI: Generale, dormi în pace, țara oligarh te face.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
