Excepții

Emoție mare la Camera Deputaților unde PSD și-a ales liderul de grup parlamentar: va fi reales eternul și fascinantul Hrebenciuc? Sau va fi schimbat? Ei bine, Hrebe a câștigat „prin activitatea care am desfășurat-o“ – dovedind că primenirea PSD la congresul de Dragobete nu se face fără dânsul. Aproape toată lumea a văzut în realegerea lui Hrebe un indiciu pentru victoria dlui Geoană care și-a aruncat buzduganul înainte – deși capacitatea acestuia de a pierde victorii gata făcute n-ar trebui subestimată. Și nici viciul întâlnirilor conspirative: dl Geoană i-a convocat noaptea la Snagov pe cei mai de încredere dintre colegii săi între care dl Dragnea nu s-a mai numărat: „eu eram în altă pădure“. Ce fantezie! Să te duci noaptea, pe timp de iarnă, într-o pădure neîncălzită! Las’ că și în Capitală a fost frig, semn că băieții deștepți ai planetei n-au plătit încălzirea globală – așa că s-ar putea ca toți liderii partidelor să înghețe în propriile posturi. Realegerea lui Hrebe a fost interpretată și ca un semnal anti-Băsescu: dl Geoană susține că președintele i-ar prefera pe dnii Diaconescu sau Mitrea în fruntea PSD. Posibil. Pe dl Diaconescu l-ar prefera oricine. Nu se înțelege însă de ce l-ar deranja pe dl Băsescu realegerea dlui Geoană care e handicapat de două înfrângeri în fața sa. Cine n-ar vrea ca lider al opoziției o persoană pe care a învins-o mereu? Doar dacă, în spiritul proaspetei sale confuzii dintre Kabul și Cahul, dl Băsescu îi consideră pe dnii Geoană și Năstase mai degrabă talibani decât unioniști. Proaspăt întors din Brazilia, primarul Mazăre s-a arătat dezamăgit de figurile congelate ale candidaților și s-a autopromovat: „nu exclud o candidatură la șefia PSD unde e nevoie de un lider cu sânge, ca mine“. Sânge să fie, mintea-i fudulie! La PD-L, în schimb, potrivit dlui Boc, „modernizarea s-a făcut din mers“, lucru care se și vede: premierul merge mai țanțoș, cu un aer preocupat și calcă pe lege cu legea călcând – dovadă legea pensiilor unitare pe care dl Boc obișnuiește s-o prezinte drept cea care ne aduce tuturor dreptatea la bătrânețe. Cu câteva excepții, firește, dedicate fostului „aparat“ (diplomați, securiști și milițieni). O excepție confirmă regula, două o infirmă: probabil că parlamentarii vor avea grijă să se includă și ei la excepții iar magistrații au anunțat că-și vor redobândi excepția în justiție, ca de obicei. La final, legea pensionării unitare va dovedi tuturor că suntem un popor de excepție. Tia Serbanescu