Alegi ca să nu mai ai de ales – cam așa se întâmplă în viață și uneori și în politică. Neavând altă opțiune, dl. Băsescu l-a desemnat pe dl. Ponta premier adresând majorității supreme o singură rugăminte: să „ocrotească” opoziția, că-i vai de ea.
Dacă mai avea glas, s-ar fi rugat și ea de premier: „să-mi arunci, te rog, străine, și cel cal, să pot pleca”. Triumful dlui Ponta a fost umbrit însă chiar de dl. Antonescu: acesta nu numai că a lipsit de la întronizarea jumătății sale dar l-a silit pe proaspătul premier să facă primul pas înapoi din noul său mandat renunțând să mai ia UDMR la guvernare, așa cum anunțase în clipa victoriei. De altfel, nici PSD nu era bucuros de oaspeți. Dl. Iliescu nu-i voia, Oprișan nu-i primea, Mazăre îi gonea. Așa încât proaspătul uns a cedat din prima zi: „UDMR nu intră la guvernare” iar dl. Kelemen a confirmat că „UDMR intră în opoziție”.
Important e să intri undeva. Oricum e o noutate pentru UDMR care n-a mai fost în opoziție de vreo 15 ani. Iar opoziției nu-i strică să mai pună pe ea cinci procente căci altfel nici nu se mai zărea. Există o simetrie: nici dl. Ponta nu prea are de ales iar libertatea sa este drastic limitată de propriii „camarazi” care nu-i dau pace ci doar război. De cum au auzit că premierul a semnat un acord de coabitare cu președintele pe care acesta l-a prezentat liderilor UE ca garanție anticriză, uslașii au luat foc fără să mai țină seama că acordul i-era necesar dlui Ponta pentru a se reabilita la Bruxelles după puciul din vară. Acuzat de trădare de farfurizii săi, dl. Pontadoi a fost nevoit să dea explicații la ghiță tv: „am vorbit și înainte cu liderii UE și i-am asigurat că nu va mai fi criză politică. Dar ce trebuia să fac? Să dau foc la palatul Cotroceni? Să-mi pun cagula pe față și să atac sediul UE? Dacă e ceva important pentru țară am să semnez și alte documente, eu sunt premierul României, nu fac numai ce-mi place mie”. Dl. Ponta are dreptate numai că, liniștit din partea opoziției dezarmante, s-ar putea să fie hărțuit de propriii talibani. Aceștia se agită însă degeaba. În România o hârtie semnată nu înseamnă nimic. Poate fi ruptă oricând, cum s-a mai întâmplat – iar dl. Ponta să le spună dlor Barroso și Schultz că dictatorul Băsescu l-a șantajat și l-a pus să semneze angajamentul sau că nici nu l-a scris el ci e un simplu plagiat.
Deocamdată, avem promisiunea dlui Ponta că „USL va guverna invers decât până acum”. Invers? Scăpăm de creșterea zero? Zero devine orez. Te faci chinez, ai?
Tia ?ê?£erbănescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
