Reales

Congresul PNL l-a confirmat confortabil pe dl Crin Antonescu în funcția de președinte – cu statutul pe care și l-a dorit:  vot la pachet cu echipa sa, eliminarea postului de prim-vicepreședinte (cu dl Orban cu tot) și a foștilor președinți ai partidului de la vot în B.P. (cu dl Tăriceanu cu tot). Cu aceste puteri sporite, dl Antonescu „și-a asumat“ misiunea de a face din PNL „liderul rezistenței împotriva lui Băsescu și a partidului-stat PD-L“ care să câștige cu peste 30% alegerile din 2012 și 2014 „asumând“ (cuvântul preferat al dlui Antonescu) „un proiect de mare importanță pentru PNL și pentru România“. Baftă! De altfel, dl Antonescu și echipa sa par să aibă mai degrabă o doctrină militară decât ideologică, singura ofertă constantă și obsedantă fiind războiul anti-Băsescu și anti-PDL. Așa încât dl Cataramă, mesagerul guvernării cu PD-L, n-a avut pic de succes și a abandonat candidatura. Pentru această propunere indecentă, dl Antonescu l-a amenințat cu excluderea pe „cetățeanul Cataramă Viorel căruia nu-i știu gradul“. Chiar așa? Nu i l-a spus dl Patriciu? Căci la noi doar iernile se pot lăuda cu grade minus. În urma retragerii dlui Cataramă, meciul s-a jucat între dnii Orban și Antonescu care s-au tachinat și s-au împăcat după finală (986 la 357 pentru Antonescu) sub semnul regalității franceze invocate de dl Orban: „în altă țară, Ludovicul și Crinul au mers împreună“. La ghilotină, din păcate. Crinul i-a replicat însă că „există pe lume nenorociri mai mari decåt dacă tu nu mai ești prim-vicepreședinte sau eu nu mai sunt președinte“. Așa este: putea să iasă dl Geoană președinte al țării – un pericol național pe care dl Antonescu și PNL „l-au asumat“ fără să-și regrete rătăcirea pe care, dimpotrivă, au transformat-o în lege. Fiindcă a încălcat legea anti-Băsescu, dl Tăriceanu a zburat din conducerea PNL deși la congres l-a susținut pe dl Antonescu: „cred că trebuie să-i dăm posibilitatea să arate tot ce poate“. Nu-i cam riscant? S-ar putea să ne arate și ce nu vrem. Pentru început, dl Antonescu i-a arătat cotul: „nu mă interesează sprijinul dlui Tăriceanu și nici declarațiile dumnealui“. Iată un început bun pentru o aroganță periculoasă. De altfel nici congresul nu l-a prea interesat pe dl Antonescu care „s-a plictisit“ spre deosebire de dl Orban care a păcătuit prin comparații necredincioase: „PNL e între doi tâlhari, PD-L și PSD“. Între doi nu te umpli de noroi. Electoratul, săracul, stă între patru: PD-L, PSD, PNL și UDMR. Tia Serbanescu