Start

S-a dat startul luptei: legile tăierii au fost asumate, moțiunea de cenzură a fost depusă iar sindicatele au blocat intrările Parlamentului. De ce n-or fi făcut asta și când s-au votat pensiile speciale? În fine, acum e-acum! Dacă nu curge, pică: ori moțiunea, ori guvernul. Înaintea bătăliei, dl Băsescu și-a chemat oastea la Snagov unde le-a spus parlamentarilor PDL că au de ales între putere și opoziție. 28 dintre ei n-au venit, semn că optaseră, vorba dlui Dragnea, „pentru altă pădure“. La rândul său, dl Antonescu și-a avertizat supușii că dacă nu votează moțiunea sunt excluși din opoziție. Ca să evite suspiciunile, cei din PSD vor vota cu bilele la vedere. Indecent. Culmea este că moțiunea PSD salvează, în caz de reușită, și pensiile nesimțite, motiv pentru care premierul Boc l-a numit pe dl Ponta „baronul pensiilor de lux“. Exagerat! Dl Ponta nu e baron ci pare un pensionar politic anticipat – dovadă că nici nu vrea la guvernare și nici soluții nu prea are în timp ce dl Antonescu „e dispus să-și asume singur guvernarea și calitatea de premier“ dacă se naște majoritatea necesară pentru a-l suspenda pe dl Băsescu. Acum se vede de ce-a apărut UNPR-ul generalului Oprea: ca să oprească asemenea tulburări de personalitate. Rămâne de văzut dacă strategia mai e valabilă. Vorba lui Caragiale: „o criză, mă-nțelegi, care poți pentru ca să zici că nu se poate mai oribilă“. Acum se poate – lucru observat și de prof. univ. Daniel Barbu: „noi avem o democrație cam șchioapătă“ (bingo!) unde „cel mai puternic om din stat este guvernatorul Isărescu care s-a dus la Băsescu și i-a scris pe șervețel 25 și 15 și gata, nu s-a mai negociat nimic“. Chiar așa, pe șervețel? Și dacă s-a înțeles greșit? Dacă șervețelul spunea: 15% din guvern și 25% din agenții? Numai Ministerul Agriculturii are 11 agenții care joacă fotbal căci agricultura noastră s-a lăsat de meserie. Dacă șervețelul spunea: 25% din fiecare minister și 15% din fiecare primărie? Căci primăria din Roman avea 68 de angajați în ‘90 și acum are 860 – iar mutilata ANI întreține o sumedenie de voinici cu salarii sfidătoare: președintele are 89 de milioane. Păi, drept e? Pentru unii criză, pentru alții crimă și pentru ceilalți cremă? Lăcomia acestora a ajuns atât de departe că nu le mai ajunge criza economică, nici criza morală și socială ci vor neapărat și o criză politică. Să fie cât mai multe crize, ca să ajungă la toată lumea.Tia Serbanescu