Acasă Dezvăluiri Generalul Florescu, de la procesul Ceaușeștilor la adjunctul lui Ghiulbenghian

Generalul Florescu, de la procesul Ceaușeștilor la adjunctul lui Ghiulbenghian

DISTRIBUIȚI

În ultimele săptămâni agenda publică a fost presărată cu denunțurile fostei nurori a lui Virgil Măgureanu susținută de președintele Fundației EURHONEST, Florin Ghiulbenghian. Site-ul Ministerului Justiției unde sunt publicate toate ONG-urile înregistrate în România, arată o singură fundație la care este înregistrat Ghiulbenghian ca președinte și anume „Fundația Europeană pentru Bună Guvernare și Prevenirea Corupției” la care vicepreședinte pe Probleme Legislative este Mugurel Florescu. Din declarația privind funcțiile juridice exercitate de rude a judecătoarei Florescu Maria Cristina de la Curtea de Apel București aflăm că EURHONEST este prescurtarea denumirii fundației în limba engleză, respectiv că soțul acesteia, Mugurel, este Vicepreședinte la Fundația EURHONEST (European Foundation For Good Governance and Corruption Prevention).

Tot de pe site-ul Ministerului Justiției aflăm și că “Fundatia Europeana pentru Buna Guvernare si Prevenirea Coruptiei este infiintata pentru a sprijini societatea civila, structurile politice si institutiile guvernamentale si administrative nationale si europene in identificarea si rezolvarea provocarilor ce stau in fata deciziei de profunda integrare la nivel european a statelor membre ale Comunitatii Europene, precum si a statelor ce si-au manifestat sau isi vor manifesta interesul de a adera la spatiul unic european. FUNDATIA va actiona in sensul prevenirii derivelor in functionarea institutiilor guvernamentale si a prevenirii aparitiei daunelor datorate actelor de administrare defectuoasa sau ineficienta. FUNDATIA isi va desfasura activitatea in interesul general al cetatenilor europeni, pentru crearea unei societati ce trebuie sa devina un exemplu demn de urmat pentru celelalte”.

Mugurel Florescu, de la procesul Ceaușeștilor la dosarul Mineriadei

Mugurel Florescu este general, desigur. În 1989 era maior, calitate în care a participat la procesul soților Ceaușescu. Întrebat dacă procesul soţilor Ceauşescu a fost unul corect, Mugurel Florescu a spus că atunci atât se putea. Alături de Florescu au mai participat la proces locotenentul-major Trifan Matenciuc, Gelu Voican Voiculescu şi Virgil Măgureanu. Tribunalului Militar Excepţional a fost format din coloneii Gică Popa şi Ioan Nistor – judecători, iar grefier a fost plutonierul major Jan Tănase. Acuzarea a fost reprezentată rușinos de procurorul militar Dan Voinea, iar apărarea a fost asigurată rușinos de avocaţii din oficiu Constantin Lucescu, avocatul lui Nicolae Ceauşescu, şi Nicolae Teodorescu, cel al Elenei Ceauşescu.

Mugurel Florescu a devenit în decembrie 1989, consilier pentru probleme de justiţie la Cabinetul vicepremierului Gelu Voican Voiculescu, în Guvernul provizoriu al României. Ulterior, din aprilie 1990 până în aprilie 1993, Florescu a fost şef al Direcţiei Procuraturilor Militare. În această calitate, Florescu a fost după 25 de ani, alături de Virgil Măgureanu, Ion Iliescu și Miron Cosma, învinuit în dosarul Mineriadei pentru infracțiuni contra umanităţii, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13-15 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane, rănirea şi lipsirea de libertate a altor o mie.

Florescu se declară nevinovat spunând că, după ce a fost eliberat din funcţie, de trei ori s-a încercat să i se ia viaţa trei, fiind „atentate clare” ale „sistemului”. Întrebat dacă atentatele au fost cu focuri de armă sau ce s-a întâmplat exact, acesta a răspuns doar „urât”. Întrebat cum a reuşit să scape din acele situaţii, fostul şef al parchetelor militare a spus că numai Dumnezeu l-a ajutat.

„Să dea Dumnezeu să am eu dreptate, să se dovedească că există în continuare o linie de rezistenţă şi de dărâmare a ceea ce s-a încercat să fie bun, pentru că au fost greşeli insurmontabile şi aş vrea să demonstez, să arăt organelor de procuratură militară, care este prin excelenţă unul cinstit, să stabilească adevărul, nu spre satisfacţia mea, pentru că nu lucrăm spre satisfacţia cuiva, dar pentru respectarea adevărului istoric”, a adăugat Florescu.

Despre redeschiderea dosarului după 25 de ani, Mugurel Florescu a spus că este problema istoriei şi i se pare normal ca oamenii să aibă nevoie de adevăr. El a precizat că şi-ar dori să fie un erou pozitiv, pentru că atunci a avut funcţia de colonel şi i-a plăcut foarte mult să respecte legile ţării şi adevărul.

PÎCCJ arăta, într-un comunicat de presă, că procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a dispus infirmarea a trei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale din anul 2009, care au legătură cu Mineriada din 1990, precum şi redeschiderea urmăririi penale în acest caz.

„În cauza ce formează obiectul dosarului penal nr. 47/P/2014, privind circumstanţele în care, în cadrul evenimentelor produse în municipiul Bucureşti, în perioada 13-15 iunie 1990, s-a produs decesul sau rănirea prin împuşcare a mai multor persoane, prin referatul din data de 22 ianuarie 2015, procurorii din cadrul Secţiei parchetelor militare au propus infirmarea parţială a rezoluţiei nr. 175/P/2008 din 17 iunie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică, şi redeschiderea urmăririi penale în această cauză, precum şi infirmarea rezoluţiilor nr. 7335/3341/II/2/2009 din 25 august 2009 şi 7301/3419/II/2/2009 din 03 septembrie 2009 ale procurorului şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică” după ce în 17 septembrie 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a obligat România să continue investigaţiile în dosarul Mineriadei, în cauza Mocanu şi alţii împotriva României, în care Anca Mocanu, Marin Stoica şi Asociaţia 21 Decembrie 1989 s-au plâns de ineficienţa cercetărilor interne cu privire la evenimentele din 13 – 15 iunie 1990. CEDO a decis ca statul român să îi plătească Ancăi Mocanu, al cărei soţ a fost ucis de un glonţ în timpul Mineriadei, suma de 30.000 de euro pentru încălcarea articolului 2 – dreptul la viaţă – din Convenţia europeană a drepturilor omului, şi lui Marin Stoica, bătut şi băgat în comă în ziua de 13 iunie 1990, în sediul TVR, 15.000 de euro, pentru încălcarea articolului 3 – interzicerea torturii – din Convenţie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.