Politica de reforma economica aplicata de Cabinetul Nastase in 2001 nu se deosebeste prea mult de cea a fostelor guverne de coalitie. Cei care au resimtit acut efectele masurilor de reforma pe propriul buzunar au fost tot intreprinzatorii privati, in timp ce marile societati de stat producatoare de pierderi au fost tratate cu indulgenta si cu subventii de mii de miliarde de lei. Pe tot parcursul anului, strategia economica a Guvernului a pendulat intre masurile cu caracter populist, precum majorarea salariilor bugetarilor si a alocatiilor pentru copii, compensarea cheluielilor pentru incalzirea locuintelor persoanelor cu venituri mici, acordarea unui milion de lei/hectar pentru agricultori, s.a. si masurile de restructurare, luate in cea mai mare parte la presiunea institutiilor financiare internationale. Cresterea economica anuntata nu s-a facut simtita la nivelul populatiei, starea de saracie fiind in continuare dominanta in aproape toate paturile sociale.
Preturile, inamicul public
Cresterea preturilor a fost inamicul numarul 1 al romanilor si in primul an de guvernare PSD. Chiar daca au fost majorate de trei ori, salariile nu au putut tine pasul cu scumpirile succesive de pret la bunuri si servicii. Populatia a renuntat sa-si mai cumpere imbracaminte sau bunuri de folosinta indelungata, utilizandu-si aproape in totalitate resursele financiare pentru plata alimentelor, a medicamentelor si a facturilor la utilitati. Pretul unora dintre serviciile publice s-a dublat, depasind cu mult inflatia de 27,5%, inregistrata in primele 11 luni. Cel mai mult s-au scumpit gazele naturale, cu aproape 100%, urmate de agentul termic, acum cu 57% mai scump. Pretul energiei electrice a urcat cu 37 de procente, iar tarifele de calatorie cu trenul au crescut cu aproape 40%. Astfel de schimbari au suferit si preturile alimentelor de baza: carnea de vita este mai scumpa cu 56%, cea de porc cu 49%, iar carnea de pasare s-a scumpit cu 35%. Si painea se vinde la preturi mai mari cu aproape 17% fata de decembrie 2001.
La sfarsitul primului an de mandat, Cabinetul Nastase a intocmit un bilant optimist, in care primeaza, de departe, victoria repurtata o data cu eliminarea obligativitatii vizelor pentru cetatenii romani care calatoresc in tarile Uniunii Europene. Constienti de impactul popular al acestui succes politic, oficialii guvernamentali il utilizeaza de cate ori au ocazia, lasand in plan secund reusitele economice, mai putin -digerate- de oamenii de rand: incheierea Acordului stand-by cu FMI, finalizarea Legii bugetului de stat cu doua luni inainte de sfarsitul anului si privatizarea combinatului SIDEX Galati.
Politica Executivului a pendulat pe tot parcursul anului intre masurile cu caracter populist, precum majorarea alocatiei pentru copii, milionul la hectar pentru agricultori, marirea salariilor bugetarilor, compensarea cheltuielilor pentru incalzirea apartamentelor locuite de pensionari si persoane cu venituri mici, rebransarea gratuita la reteaua de termoficare a celor ce au solicitat acest lucru s.a. si cele cu caracter de reforma, atat de necesare, dar si atat de cerute de oficialii europeni si de institutiile financiare internationale. Dorind sa satisfaca macar o parte din promisiunile electorale, Guvernul Nastase s-a grabit sa ia o serie de masuri de tipul celor enumerate, revenind ulterior in mod penibil asupra lor, dupa ce Ministerul Finantelor a calculat dimensiunea lor inflationista si deficitara. Astfel, romanii au aflat cu stupoare ca alocatia pentru copii va fi impozitata, ca subventiile agricole se vor acorda numai pentru exploatatii (asa cum se practica si in tarile UE) s.a.m.d.
Dupa ce a constatat ca unele promisuni electorale ar produce o -gaura- considerabila bugetului de stat, Guvernul a dat inapoi si a amanat o serie de masuri anuntate, precum diferentierea cotelor de TVA pe categorii de produse, reducerea fiscalitatii sau compensarea intr-o mai mare masura a medicamentelor. In schimb, a adoptat o serie de masuri pozitive, cu bataie lunga, precum anularea impozitelor pe salariariile angajatilor din sectorul IT, Legea privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ in economie, infiintarea Biroului Unic de autorizare a comerciantilor si Legea semnaturii electronice.
Din pacate, unele practici paguboase au fost continuate. Este vorba in principal de subventionarea masiva a unor intreprinderi de stat incapabile sa activeze in mediul concurential al economiei de piata. Mii de miliarde de lei au fost -pompate- ca atare sau sub forma de comenzi de stat catre uzinele Tractorul si Roman Brasov, Aro Campulung sau Rocar Bucuresti, in conditiile in care subventia alocata pentru sectoarele de interes social – precum transportul local de calatori, transportul feroviar sau cu metroul, subventionate peste tot in lume – a scazut simtitor.
In primele luni ale anului, unele decizii ale Guvernului au starnit ample comentarii pe tema nostalgiei etatiste pentru vremuri apuse. Este vorba in principal de trecerea unor institutii -cheie- – care functioneaza peste tot in lume cu statut de independenta -, in -coordonarea- unor ministere: Institutul National de Statistica, Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei si Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale. Ulterior, s-a starnit un amplu scandal politic din cauza refuzului Cabinetului Nastase de a scoate din subordine Agentia Nationala de Presa -Rompres-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
