Ca sa putem realiza unde se afla sistemul bancar din Romania fata de cele internationale trebuie sa analizam comparativ entitatile in cauza. Sistemele bancare de peste Ocean si respectiv din Uniunea Europeana au performante similare, dar particularitati distincte. Daca in cazul SUA, mari banci precum City Bank sau Bank of America reprezinta doar 0,75%, respectiv 0,59% din Produsul National Brut (PNB), in Uniunea Europeana, ponderile sunt mult mai mari: spre exemplu, in Olanda, ING reprezinta 6,65% din PNB, in Elvetia, UBS are 12,37% din PNB, iar Credit Swiss – circa 10,55% din PNB, in Marea Britanie, HSBC are 2,27% din PNB, in Belgia, Fortis are 2,27% din PNB, iar KBC – circa 2,85% din PNB.
In Romania, toate bancile au active ce reprezinta 35% din Produsul Intern Brut (PIB), circa 20 miliarde de euro. Cea mai mare banca romaneasca – Banca Comerciala Romana detine o treime din acestea, fiind lider detasat. Daca am face o raportare a activelor bancilor romanesti la cele ale unei singure banci de top, gen HSBC sau City Bank, am constata cu surprindere ca raportul abia daca sare de 10%. Mai mult, conform rapoartelor pe 2005, totalul activelor bancilor romanesti poate fi acoperit de profitul pe cinci ani al City Bank.
Se spune ca o economie puternica trebuie sa se bazeze intotdeauna pe un sistem financiar (si implicit bancar) puternic. Statele occidentale o dovedesc cu prisosinta. Inegalitatea economica se transpune si la nivelul sistemului bancar, si banci romanesti considerate mari sunt inghitite fara mari eforturi de vecinele de peste granita vestica. La fel, in interiorul tarii, inegalitatea dezvoltarii economice se oglindeste perfect in repartitia imprumuturilor luate de persoanele fizice sau juridice. Datele Bancii Nationale a Romaniei (BNR) dovedesc faptul ca jumatate din totalul finantarilor bancare sunt concentrate in Capitala, Prahova, Sibiu, Timis si Suceava. In afara locului cinci, avem in fata numele care contribuie si la bugetul de stat cu sumele cele mai importante.
Spre exemplu, la capitolul carduri, din cele 7.800.000 active, Bucurestiul are peste doua milioane, iar cele patru judete mentionate, inca 1.900.000.
La celalalt capat se afla judetele Giurgiu, Tulcea si Caras. Cele trei judete cumuleaza credite totale acordate de numai 1,1 miliarde RON, sub nivelul unui judet din varful clasamentului.
Sectorul financiar-bancar din Romania este in plina expansiune si, chiar daca veniturile populatiei sunt mici, iar BNR a tot inasprit conditiile de creditare pentru reducerea consumului, bancile continua sa raporteze profituri semnificative. Studiul recent al Erste Bank, despre care aminteam intr-un articol anterior, arata ca Romania se afla pe drumul cel bun in ceea ce priveste evolutia intermedierii financiare si este o tara cu un potential semnificativ pentru grupurile bancare.
Cu toate acestea, statisticile bancii centrale arata ca mai exista inca multe zone unde bancile nu au patruns decat la un nivel foarte scazut.
Mai mult de atat, patru judete plus Capitala concentreaza aproape jumatate din totalul creditelor acordate populatiei si agentilor comerciali.
Din datele publicate de BNR putem observa ca in Romania s-au acordat, la nivelul lunii martie, credite de aproximativ 65 miliarde RON. Dintre acestea, mai mult de 31 de miliarde au mers catre Bucuresti (9,784 miliarde), Cluj, Constanta, Brasov si Bihor.
Daca prezenta primelor patru in top se justifica prin numarul mare al locuitorilor si volumul impresionant al afacerilor derulate pe teritoriul lor, judetul Bihor pare atipic.
In privinta structurii creditelor, lucrurile nu difera prea mult. In cazul creditelor de consum, clasamentul la varf sufera doar o simpla modificare, Bihorul fiind devansat de Iasi, cu 574 milioane RON finantari acordate de banci.
Bucurestenii sunt cei mai economi, nivelul total al depozitelor fiind in Capitala, de 11 miliarde RON, circa 30% din totalul depozitelor. In clasamentul -economilor- locurile urmatoare revin, in ordine, Constantei, Doljului, Brasovului si Timisului. Si in cazul de fata, primele cinci depasesc jumatate din suma totala a depozitelor la termen.
Concentrarea cardurilor
Situatia se repeta in cazul cardurilor. Desi utilizarea acestui produs va deveni in curand un fapt inevitabil (majoritatea companiilor preferand sa-si remunereze angajatii prin intermediul acestui sistem), exista localitati unde cardurile sunt practic raritati. Exceptand zonele rurale, unde nivelul de utilizare este aproape nul, ultimele cinci judete din clasament nu aduna nici macar cat Suceava. Astfel, in Tulcea au fost emise doar 61.000 de carduri, in Salaj – 63.000, iar in Mehedinti – 76.000.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
