In cadrul negocierilor cu Uniunea Europeana, capitolul mediu a fost unul dintre cele mai dificile. Totusi, tara noastra a incheiat cu succes negocierile privind acest capitol, obtinand perioade de tranzitie la 11 directive europene, care, conform datelor furnizate de Ministerul Integrarii Europene, sunt mai bune in comparatie cu restul tarilor candidate, chiar maxime in unele domenii. Programul ISPA este destinat sa sprijine Romania sa se alinieze normelor de mediu.
Costurile integrarii la capitolul mediu
Costurile pentru alinierea deplina la cerintele acquis-ului comunitar de mediu au fost estimate la circa 29 miliarde de euro, a declarat Liliana Bara, director in Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor. -Interesant este si modul in care ele vor fi suportate, respectiv: 20% de la bugetul de stat, circa 30% din fonduri UE, circa 35% de catre agentii economici si restul, din alte surse-, precizeaza Gabriela Dragan, director de Studii Europene in cadrul Institutului European din Romania. Dupa incheierea negocierilor de aderare, Uniunea Europeana a demarat in luna februarie procesul de monitorizare asupra progreselor pe care le face pentru integrarea din 2007. Primul raport va fi dat publicitatii in octombrie, iar unul dintre capitolele deficitare este chiar mediul. Pe baza acestui raport, Uniunea Europeana va decide daca va activa cauza de salvgardare, ceea ce presupune amanarea aderarii cu un an.
Potrivit site-ului www.euractiv.ro, Liliana Bara a mai declarat ca, in Romania, -problemele cele mai sensibile, dar care in acelasi timp prin rezolvare pot constitui oportunitati, vizeaza aspectele institutionale, financiare, capitalul natural specific si constientizarea populatiei in ceea ce priveste rolul acesteia in protectia mediului in Romania-.
Institutul European din Romania a publicat anul trecut un studiu in care a analizat costurile si beneficiile aderarii, iar o buna parte din acest studiu este dedicat mediului. Printre cei nominalizati pentru a oferi un sprijin financiar in conditii avantajoase se numara Banca Mondiala si USEximbank.
-Aceste costuri trebuie sa fie suportate si de agentii economici direct vizati, bugetul administratiei publice locale, bugetul de stat, Fondul pentru Mediu etc.-, adauga doamna Liliana Bara. Implementarea acquis-ului de mediu va genera costuri ce vor greva atat bugetul de stat, cat si bugetele locale si bugetele agentilor economici.
Directivele negociate de Romania
Pentru directiva privind controlul integrat al poluarii, Romania a obtinut cea mai lunga perioada in care agentii economici se vor putea alinia standardelor de mediu – maximum noua ani, fata de maximum de sase ani si opt luni negociat de Polonia. In plus, Romania a primit perioada de tranzitie pentru un numar de 195 de instalatii, comparativ cu 55 de instalatii, in cazul Poloniei.
Pentru a facilita abordarea unui acquis complex, cum este cel de mediu, acesta este structurat in 10 sectoare referitoare la: legislatie orizontala, calitatea aerului, gestiunea deseurilor, calitatea apei, protectia naturii, poluare industriala si managementul riscului, substante chimice periculoase si organisme modificate genetic, zgomot, protectie civila, siguranta nucleara si radioprotectie.
Autoritatile se pronunta asupra problemelor de mediu
Potrivit www.euractiv.ro, ministrul integrarii europene, Ene Dinga, a declarat, in cadrul unui seminar organizat in luna aprilie: -Problema protectiei mediului are impact pe termen lung nu numai in Romania, ci si in Uniunea Europeana. Informarea corecta, completa si adecvata este absolut necesara pentru a demitiza imaginea conform careia costurile sunt exagerate, supra-dimensionate-. La randul sau, negociatorul-sef cu UE, Leonard Orban, a declarat, in cadrul aceluiasi seminar: -Nici agentii economici, si nici administratia romaneasca nu au voie sa greseasca in aplicarea acquis-ului. Companiile care au obtinut tranzitii trebuie sa isi respecte strict calendarele de pregatire pe baza carora Romania a negociat. Celelalte companii trebuie sa aplice acquis-ul de la data aderarii, 1 ianuarie 2007.-
Parerea organizatiilor neguvernamentale
Andreas Beckmann, coordonator pentru Natura 2000 al World Wide Fund For Nature (WWF), este de parere ca -in multe cazuri, noile state membre au fost mai progresive in implementarea legislatiei UE in materie de conservare a naturii decat membrele mai vechi ale UE-. Intr-un interviu acordat euractiv.ro, Erika Stanciu, (WWF) a identificat problemele si oportunitatile cu care se va confrunta Romania in procesul de aderare. In opinia sa, principalele probleme sunt: managementul deficitar al padurilor, cresterea traficului prin imbunatatirea infrastructurii si impadurirea de noi suprafete prin specii invazive, cum ar fi de exemplu salcamul. Una dintre oportunitati ar fi desemnarea siturilor cu biodiversitate deosebita, care vor deveni parte a Retelei Natura 2000, retea a ariilor protejate, de interes european, protejate de legislatia Uniunii Europene.
Ce se poate face cu banii Uniunii Europene?
Un caz fericit privind investitiile in mediul inconjurator este construirea unui drum in satul Luminita. Compania Lafarge a alocat 830 mii de euro pentru eliminarea poluarii sonore si cu praf a locuitorilor din acest sat. Transportul calcarului din cariera Tasaul la atelierul concasoare se facea pe drumul comunal DC 85, pe o lungime de circa 1,5 km, care traversa satul Luminita. Circulatia camioanelor se desfasura greoi si cu viteza redusa datorita latimii necorespunzatoare a drumului existent, care a fost proiectat initial pentru autobasculante de 27 t si 40 t. Solutia a fost construirea unui drum de 625,00 m lungime, cu o cale de rulare de 13,00 m latime (doua benzi de circulatie de cate 6,50 m) si acostamente de cate 1,00 m de-o parte si de alta a drumului. In zonele de maxima apropiere de casele din satul Luminita, in vederea reducerii zgomotului produs de trafic, pe noul drum s-a realizat un zid diminuator de zgomot, din panouri din beton armat, prefabricate montate intre stalpi.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
