Am redus emisiile cu efect de seră, dar n-am fost în stare să facem un inventar

Cum a pierdut România 3 mld. euro din aer

Ca să transforme în miliarde de euro certificatele de poluare primite prin Protocolul de la Kyoto după ce uzinele comuniste au murit, statul trebuia să modifice câteva definiții și legi și să facă niște studii, dar a eșuat, vinovații fiind de fapt mult mai mulți, nu doar șeful demisionar de la Agenția Națională de Protecție a Mediului (ANPM). „Certificatele de emisii de gaze cu efect de seră au fost acordate României pentru că noi am reușit să reducem aceste emisii în perioada 1990-2005 și, în urma acestor reduceri, am primit (acest drept de poluare, n.r.) așa cum au primit și celelalte țări în jurul nostru, cele mai multe foste socialiste“, a declarat, luni, ministrul Borbely, rezumând astfel complicatele mecanisme ale Protocolului de la Kyoto, documentul în baza căruia firmele din România, dar mai ales statul, au avut în mână un surplus de câteva miliarde de euro, echivalentul câtorva procente din PIB.
Tehnic, statului român i-au revenit, într-o primă fază, 1,279 de miliarde de „unități ale cantității atribuite“, adică de certificate. Din numărul total de certificate primite, 300 de milioane i-au revenit statului, cu titlu de „drept suveran“, printr-o prevedere a aceluiași document.
Pentru a se putea bucura de avantajele brute care i-au revenit în 2008, statul trebuia să facă un inventar al emisiilor generate de „toate activitățile desfășurate pe teritoriul statului care presupun evacuarea în atmosferă a gazelor cu efect de seră“. Realizarea acestui inventar presupune, la rândul ei, întocmirea unor studii de specialitate.
Sarcina nu a putut fi însă dusă la capăt de stat.
Potrivit statisticilor oficiale, România dispune de un surplus de 300 milioane de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, evaluate în 2009 de Ministerul Mediului la circa trei miliarde de euro.

Dan Marin