Amenzile CFR vor ustura de zece ori mai tare

Cu toate ca s-a angajat prin programul de guvernare sa reduca numarul de fonduri speciale, batand moneda in campania electorala pe intentia de reducere a fiscalitatii, Executivul PSD nu se indura sa se desparta nici anul viitor de aceste surse de venit. Mai mult, numarul fondurilor speciale va creste in perioada urmatoare, cateva proiecte de acte normative pregatind terenul pentru introducerea de noi biruri pe capul agentilor economici, de care va dispune guvernul.

-Proiectul bugetului pe anul viitor, in forma trimisa de Guvern la Parlament, nu prevede reducerea numarului de fonduri speciale. Singura modificare mai importanta in domeniu, facuta la inceputul anului in curs, este preluarea la bugetul de stat a unui numar de sapte fonduri, administrate in trecut de ministere. Aceasta nu reprezinta insa decat mutarea fondurilor speciale respective din ograda celorlalti ordonatori de credite in ograda Ministerului Finantelor-, ne-a declarat vicepresedintele Comisiei de Buget, Finante-Banci din Camera Deputatilor, Dan Radu Rusanu. Potrivit afirmatiilor sale, mentinerea unora dintre fondurile speciale este de-a dreptul aberanta. -In cazul fondului pentru promovarea turismului, spre exemplu, existenta nu se mai justifica in 2002, in conditiile in care ministrul Agathon a anuntat cu surle si trambite ca va privatiza toate societatile de stat din turism, caz in care promovarea ar trebui sa fie facuta de viitorii investitori privati ce le vor prelua-, afirma Rusanu. El precizeaza ca in perioada urmatoare vor fi infiintate si alte fonduri speciale, unul mai aberant decat altul.

In anul 2000 au fost aprobate, separat de bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale, bugetele a 13 fonduri speciale, administrate de opt ministere. Anul acesta, printr-o orgonanta de urgenta, Guvernul a inclus sapte dintre acestea in bugetul de stat, si anume: fondul pentru sanatate publica, cel pentru sprijinirea persoanelor cu handicap, fondul pentru dezvoltarea si modernizarea punctelor de control la trecerea frontierei, fondul pentru sustinerea invatamantului de stat, cel pentru promovarea si dezvoltarea turismului, fondul special al aviatiei civile si fondul national de solidaritate. Celelalte cinci fonduri speciale au ramas in administrarea ministerelor de resort: fondul asigurarilor sociale de sanatate, fondul special al drumurilor publice, fondul special pentru protejarea asiguratilor, cel pentru plata ajutorului de somaj si fondul pentru dezvoltarea sistemului energetic. Singurul desfiintat anul acesta a fost Fondul pentru reducerea riscurilor tehnologice la utilaje, echipamente si instalatii industriale.

Potrivit secretarului de stat in Ministerul Finantelor, Ghorghe Oana, in 2002 va fi desfiintat doar fondul special pentru sustinerea invatamantului de stat si va fi redusa contributia la fondul pentru sustinerea persoanelor cu handicap de la 3% la 2%. Cele doua masuri, care vor determina, potrivit guvernantilor, o reducere a fiscalitatii cu 1%, respectiv 9.300 miliarde lei, sunt departe de promisiunile initiale. In vara, ministrul finantelor, Mihai Tanasescu, declara ca in 2002 vor fi desfiintate doua sau trei fonduri speciale, astfel incat gradul de fiscalitate sa se diminueze cu 3-5 procente. Promisiunea nu a ramas decat pe stenograma unei conferinte de presa. In realitate, Executivul a introdus, anul acesta, un nou fond special – celebrul -Fond Romania-, care urmeaza sa fie alimentat prin aplicarea unei cote de 1% pe profitul obtinut din activitatile de export. Asociatia Nationala a Exportatorilor si Importatorilor a protestat la vremea respectiva, aratand ca a pune zeci de milioane de dolari la dispozitia structurilor guvernamentale pentru a fi cheltuiti, fara nici un control din partea Curtii de Conturi, de catre diferite companii de promovare a imaginii, inseamna a deschide usile unor afaceri pe comisioane substantiale.

Cu toate protestele exportatorilor, -Fondul Romania- nu a fost desfiintat, iar autoritatile romane se pregatesc sa mareasca in continuare lista fondurilor speciale. Potrivit presedintelui Comisiei de buget, finante-banci din Camera Deputatilor, Dan Radu Rusanu, proiectul de lege privind constituirea Fondului national de asigurare pentru accidente de munca, care a trecut joi de plenul Senatului, va pune o povara in plus pe contribuabili pentru a aduce fonduri noi la discretia Guvernului. In esenta, la noul fond va trebui sa contribuie toti angajatorii cu o cota cuprinsa intre 0,5% si 4% din fondul brut de salariu, in functie de gradul de risc, angajatii si liber profesionistii, cu 0,5-1% din venitul lunar, dar si somerii, care vor trebui sa cedeze 1% din ajutorul lunar de somaj.

O alta povara pentru companiile romane este pregatita prin proiectul noului Cod al Muncii, aflat in discutie la Parlament. O prevedere a acestuia obliga toate firmele din tara sa constituie, timp de trei ani, un fond de garantare pentru plata salariilor in caz de lichidare sau faliment, imobilizandu-si intr-un cont bancar o suma imensa, egala cu dublul fondului anual de salarii. Constituirea noului Fond va fi urmarita de Inspectoratele Teritoriale de Munca. Pentru companiile romanesi efortul financiar va fi urias, acestea trebuind sa vireze in fiecare luna cel putin 5% din fondul de salarii, garantand astfel o obligatie de plata fata de salariati, in caz de faliment, desi pentru aceasta exista deja prevederi in legislatia actuala.

Potrivit vicepresedintelui Comisiei de buget, finante-banci din Camera Deputatilor, -un altfel de fond special- a fost deja instituit de Guvern prin obligatia pe care a trasat-o regiilor autonome si companiilor de stat de a cotiza pentru plata ajutoarelor acordate pagubitilor FNI. -Povara acestei noi cotizatii aberante se va resimti si la nivelul populatiei, deoarece regiile si furnizorii de utilitati, care nu au nici un fel de obligatii fata de pagubitii FNI, nu au de unde sa aloce aceste sume si vor fi nevoite sa majoreze preturile-, conchide Dan Radu Rusanu.