Numeroasele măsuri de politică fiscală luate de guvernele României de la începutul crizei au arătat lipsa unei strategii coerente în acest domeniu și au creat sărăcie, potrivit unui studiu întocmit de avocatul Gabriel Biriș, vicepreședinte al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
"Am zis că la noi aruncatul cu vina în spatele celuilalt fiind principala preocupare și sportul național, înaintea oinei, am simțit nevoia să fac un studiu, un inventar, al măsurilor de politică fiscală de la începutul crizei. (…) În maxim o lună de zile voi extinde studiul până la 1 ianuarie 2005. Ce am vrut să facem cu acest inventar este să punem o oglindă – să arătăm, nu să incriminăm – și să vadă inclusiv decidenții politici, dar și suporterii unuia sau altuia dintre partidele din România, că de fapt, în realitate, toți au avut un singur tip de abordare: acela de a mări impozite și taxe, de a agresa mediul de afaceri, agresiune care ne-a dus până la urmă în situația în care suntem acum", a declarat Biriș într-o conferință de presă.
Inventarul nu conține toate modificările de formă sau care țin de modul de declarare a unor impozite și taxe, ci doar modificările aduse de Codul fiscal și Codul de procedură fiscală, care au avut un impact direct în modul de calcul și plată al impozitelor de către contribuabili.
Nu au fost incluse în inventar taxele pe resursele minerale, modificarea redevențelor pentru resurse minerale sau taxa de primă înmatriculare/mediu pentru autoturisme.
"Mediul de afaceri are ca problemă esențială predictibilitatea. Atât timp cât lucrurile nu sunt predictibile, nu poți să funcționezi, nu poți să-ți faci business plan când dintr-un moment în altul mai ai o ordonanță de urgență care schimbă regulile jocului", a declarat, la rândul său, Florin Pogonaru, președintele asociației.
El a arătat că prima concluzie în urma analizei celor 155 de modificări a arătat că acestea au generat sărăcie "în mod masiv". Totodată, autoritățile au arătat că nu au o filosofie fiscală care să poată fi contrapusă solicitărilor de austeritate venite din partea instituțiilor financiare internaționale.
"Dacă am avea o filosofie fiscală care să spună că prin fiscalitate stimulăm ceea ce vrem să dezvoltăm și penalizăm ceea ce credem că afectează creșterea economică, probabil că altfel am negocia cu instituțiile internaționale", a punctat Pogonaru.
La rândul său, secretarul general al asociației, Cristian Pârvan, a afirmat că fiscalitatea în România nu poate folosi exclusiv la asigurarea de venituri la bugetul statului.
Dan Marin
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
