In primul trimestru din 2006, moneda nationala a reinceput sa se intareasca, aprecierea nominala si reala din aceasta perioada compensand in cea mai mare parte deprecierea inregistrata in trimestrul anterior. In aceste conditii, influenta cursului de schimb asupra excesului de cerere prin intermediul exportului net a redevenit restrictiva, actionand in sensul comprimarii excesului de cerere si reducand presiunile inflationiste, fara a avea o influenta semnificativa asupra dinamicii de ansamblu a exporturilor. Totodata, aprecierea monedei nationale actioneaza direct in sensul reducerii presiunilor inflationiste, se arata in buletinul trimestrial BNR.
Cursul real a continuat sa aiba o contributie dezinflationista importanta prin impactul restrictiv asupra excesului de cerere din economie. Pe de alta parte, prin efectul de avutie si de bilant impactul transmis de cursul de schimb a fost de sens contrar. In perioada de referinta aprecierea monedei nationale a condus la reducerea costului in lei al creditelor in valuta, actionand in sensul stimularii cererii agregate. Totusi, ca urmare a masurilor adoptate de BNR pentru a restrange dinamica creditelor in valuta, este probabil ca impactul acestui canal de transmisie a evolutiei cursului asupra cererii agregate sa devina mai putin semnificativ. Efectul cumulat al aprecierii monedei nationale din trimestrul I 2006 a fost usor restrictiv pentru activitatea economica.
Intrarile forteaza cursul
Aprecierea puternica a monedei nationale din ultimele trimestre a reprezentat o ajustare normala a cursului la evenimente ce au influentat contextul economic al Romaniei (imbunatatirea perspectivelor de aderare la Uniunea Europeana, cresterea intrarilor sustenabile de capital). Pe masura ce ajustarea cursului de schimb datorata acestor factori va fi epuizata, este de asteptat ca in determinarea evolutiei cursului pe termen mediu si lung sa redevina prioritar diferentialul de productivitate fata de partenerii externi, influenta intrarilor de capital continuand in masura determinata de ritmul sustenabil al acestora.
Pentru a contracara presiunile inflationiste si a aduce inflatia la tinta in orizontul de prognoza, BNR a ridicat in luna februarie 2006 rata dobanzii de politica monetara si a continuat politica de sterilizare substantiala prin operatiuni de piata a excesului de lichiditate de pe piata monetara. Majorarea ratei dobanzii si a volumului sterilizarii a condus la restrangerea partiala a caracterului stimulativ exercitat de acestea asupra economiei reale, in comparatie cu perioada anterioara.
Reactii lente ale bancilor
Rata dobanzii de politica monetara a BNR isi produce efectul asupra economiei reale doar indirect, prin intermediul ratelor dobanzilor bancilor comerciale oferite la depozite, respectiv percepute la credite, precum si prin influenta asupra anticipatiilor inflationiste ale agentilor economici. Ratele dobanzilor bancare se ajusteaza cu intarziere la schimbarea ratei dobanzii BNR. Astfel, rata nominala a dobanzii la depozite si-a sistat scaderea, corespondentul in termeni reali al acesteia inregistrand o crestere. Rata reala a dobanzii la credite, reflectand ajustarea nominala mai lenta la reducerea ratei dobanzii BNR din trimestrele anterioare, datorata inclusiv intensificarii concurentei de pe piata bancara, a continuat sa scada usor in perioada de referinta. Pe ansamblu, ratele dobanzilor practicate de bancile comerciale in relatia cu clientii nebancari neguvernamentali continua sa exercite o influenta stimulativa asupra cererii.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
