Apusenii si zonele montane nu sunt pregatite pentru programe de dezvoltare

Daca in tari precum Elvetia sau Austria mulsul manual al vacilor tine deja de istorie, in zonele montane din Romania multi oameni asteapta inca electrificarea satelor in care locuiesc sau patrunderea telefoniei fixe. O data cu acreditarea Agentiei SAPARD, acestia spera ca vor putea comunica mai usor si vor avea acces mai usor la ceea ce se cheama lumea civilizata. Accesul la programele de dezvoltare este insa impiedicat de faptul ca zonele montane nu sunt pregatite aproape deloc sa obtina astfel de finantari. Una dintre masurile a caror aplicare va fi finantata in prima etapa cu bani de la Uniunea Europeana prin Programul SAPARD este dezvoltarea infrastructurii capitale la care zonele montane sunt deficitare.

Programul de dezvoltare a Apusenilor va fi relansat

Chiar daca toate zonele montane din Romania beneficiaza de un potential turistic de invidiat, dezvoltarea agroturismului este dificila pentru ca cele mai multe dintre acestea nu pot dispune de o infrastructura care sa le permita crearea unor conditii pentru cazarea turistilor.

In judetul Alba, abia acum se lucreaza la un proiect de telefonizare si la instalarea cablurilor pentru ca programele tv sa poata fi vizionate si in zonele izolate. Gheorghe Pogan, inginer la Serviciul Zonei Montane din cadrul Directiei Generale pentru Agricultura si Industrie Alimentara Alba, declara ca pana acum au fost depuse circa 10 proiecte pentru solicitarea de fonduri SAPARD in vederea dezvoltarii infrastructurii. Acestea sunt solicitate indeosebi de agenti economici, intrucat locuitorii din satele izolate nu au posibilitatea asigurarii cofinantarii pentru aceasta masura. Este asteptata insa cu mare interes aprobarea celorlalte masuri pe care Uniunea Europeana le va finanta prin Programul SAPARD, care vizeaza dezvoltarea agroturismului, a gospodariilor taranesti, construirea de grajduri. Pana atunci, Directia Generala pentru Agricultura Alba si autoritatile locale lucreaza la relansarea Programului pentru Dezvoltarea Apusenilor, care a fost lansat in 1996, dar nu a durat decat un an. Promovarea acestui program va incepe anul viitor.

In Vatra Dornei, prelucrarea primara a lemnului este de baza

In judetul Suceava a inceput campania de popularizare a Programului SAPARD. La Primaria din Vatra Dornei exista un serviciu special care ofera informatii despre formalitatile care trebuie indeplinite si despre avantajele de care potentialii beneficiari se vor bucura. Valoarea totala a proiectelor care se deruleaza in prezent la Vatra Dornei este de circa 300.000 de euro. Suma este considerata avand in vedere potentialul turistic si economic al zonei.

Constantin Hutanu, primarul municipiului Vatra Dornei, declara ca disponibilizarile din sectorul minier au determinat cresterea ratei somajului, iar principala activitate este prelucrarea primara a lemnului. -In Vatra Dornei nu au aparut pana acum investitori strategici, iar lipsa unui sistem pentru desfacerea produselor agricole continua sa ramana o problema-, a declarat Constantin Hutanu, in cadrul Simpozionului National -Civilizatia montana si dezvoltarea durabila-.

-Exista riscul transformarii Carpatilor in munti de rumegus-

Nicolae Geambasu, membru in Comisia de Montanologie a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice (ASAS), sustine ca un hectar de padure din zona montana poate asigura oxigen pentru 300 de oameni, iar din lemn se pot obtine circa 15.000 de produse. Numai din lemnul de molid pot rezulta 150-170 de produse. Numai ca acestea se taie fara discernamant. -Gaterele nu mai contenesc sa taie si exista riscul transformarii Carpatilor in munti de rumegus-, avertizeaza Nicolae Geambasu. O alta problema o reprezinta numarul foarte mic de drumuri forestiere. Daca in tari cum sunt Austria si chiar Grecia exista circa 40 de metri liniari de drumuri forestiere la hectar, in Romania sunt numai 6,5 metri.

Simpozionul -Civilizatia montana si dezvoltarea rurala- s-a desfasurat in cadrul manifestarii -Anul International al Muntelui-. Profesorul Radu Ray, directorul Agentiei Zonei Montane din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, afirma ca populatia montana -a rezistat economic modest, gratie imbinarii a doi factori esentiali: o agricultura slab performanta, de subzistenta, dar completata de pluriactivitate, cu o plaja mare de locuri de munca in industriile miniera, forestiera, in diverse alte industrii create in 92 de orase intramontane, in constructii si servicii.

In prezent, cateva caracteristici ale zonelor montane Carpatice sunt: un nivel foarte scazut al dotarii gospodariilor taranesti, igiena si confortul grajdurilor sunt defectuoase, calitatea fanetelor si pasunilor naturale, precum si structura florala se afla in diverse stadii de degradare, efectivele de animale au scazut in perioada 1996-2001 atat la vacile cu lapte (15%), cat si la ovine (40%).

Radu Ray declara ca punerea in valoare a potentialului zonei montane si ridicarea nivelului de competitivitate se pot realiza prin sprijinirea investitiilor in exploatatiile agricole montane, sprijinirea investitiilor in cresterea animalelor la nivelul fermei in vederea imbunatatirii constructiilor din ferma, conservarea resurselor montane si punerea in valoare a produsului montan agroalimentar si turistic de calitate.