Banca Agricola incearca sa recupereze terenul pierdut in ultimii ani

– Care este cea mai vizibila schimbare pe care o observati in Banca Agricola de cand aceasta a fost preluata de austriecii de la Raiffeisen?

– Daca pana acum noi eram cei care ne duceam la clienti sa-i rugam sa nu plece de la noi, in prezent, destul de multi clienti vin sa zica: as vrea sa-mi desfasor activitatile prin Banca Agricola. Ce puteti sa-mi oferiti? Inainte, oamenii nu veneau la noi pentru ca le era teama ca banca va da faliment. Era, in primul rand, o chestiune de imagine. Dar, in clipa in care vor constata ca serviciile noastre sunt foarte bune si rezonabile din punct de vedere financiar, vor vedea ca au numai de castigat alegand Banca Agricola.

Cel mai performant sistem informatic din sistemul bancar

– Cum intentionati sa castigati acesti clienti, dat fiind faptul ca in ultimii ani ati pierdut destul de mult teren in fata celorlaltor banci?

– Avem mai multe avantaje pe care multi nu le cunosc, deoarece isi amintesc doar pierderile si -gaurile- din ultimii ani de activitate a bancii. Avem, in momentul de fata, cel mai performant sistem informatic din intregul sistem bancar, prin satelit, care ne permite sa desfasuram peste 80% din activitate in mediu -life-. Practic, operatiunea se efectueaza la ghiseu si, dupa verificarile de rigoare, in momentul in care este introdusa in calculator, ea intra in sistem si se inregistreaza pana in centrala. 80% din activitate nu inseamna insa si 80% din numarul de unitati. Abia am depasit, de curand, 100 de unitati in care lucram cu acest sistem: cele din Bucuresti, din capitalele de judet, plus alte 60-70 de unitati. Implementarea sistemului se face in week-end, pentru a nu perturba activitatea cu clientii, si reusim sa punem saptamanal in functiune cinci-sase unitati. Pana in toamna, sistemul va fi implementat integral. Vom putea avea atunci un bilant al bancii in fiecare secunda.

– Cat a costat pana acum noul sistem informatic si cat mai trebuie investit pana in toamna?

– Pana acum ne-a costat peste 30 milioane de dolari si mai trebuie investite inca cinci milioane de dolari. A fost mai scump decat fusese programat, pentru ca in primii ani s-a lucrat mai incet decat trebuia. Informatizarea a inceput in 1995, iar pana in 1999 mai mult s-au analizat lucrurile.

Aprilie – prima luna cu profit

– Ati ramas in urma concurentei in special in privinta produselor bancare pe care le oferiti. Ati inceput sa recuperati?

– Primul lucru a fost sa incepem acordarea de credite cu descoperire de cont pentru detinatorii de carduri cu salarii platite prin banca noastra. Ne lansam treptat si in alte operatiuni de creditare, care au fost oprite pana in momentul de fata. Cresterea resurselor, care sa ne permita acest lucru, deja se produce. Luna aprilie a fost incheiata cu profit, putin peste 100 miliarde de lei. Investim, apoi, in activitatea de carduri, unde am inceput sa obtinem venituri nete de cateva miliarde, in conditiile in care avem emise sub 100.000 de carduri. Cand vom ajunge la 500.000 de carduri, cu certitudine vom avea venituri mai mari ca pana acum. Insa trebuie sa poata absorbi si piata atat.

– Unde va plasati pe piata interna a cardurilor, in raport cu celelalte banci?

– Dupa numarul de carduri, avem circa 10% din piata. Suntem in urma celor trei mari jucatori in momentul de fata, BCR, BRD si Banc Post, dar cred ca nu vom ramane multa vreme acolo. Vrem sa crestem numarul de carduri emise si sa fim mai ieftini, caci acesta este secretul jocului: in retail nu castigi din marje mari, ci din rulaj mare. Ce vom face mai bine decat ei? Vom asigura, spre exemplu, ca automatele noastre sa functioneze tot timpul. Avem un sistem de urmarire a modului de functionare extrem de bine pus la punct. Eu pot sa spun ce masini n-au functionat timp de o jumatate de ora in toata tara. Automatele merg bine si pentru ca lucram prin satelit. In timp ce unii dintre competitorii nostri lucreaza prin linie telefonica, noi nu avem cum sa prindem -ocupat-. Ni se mai intampla ca, din cauza ca banii romanesti nu arata bine, sa se mototoleasca si sa blocheze masinile. Insa si acest lucru se va remedia.

Cine s-a fript cu -ciorba- din agricultura sufla si-n iaurt

– Ce va mai insemna finantarea agriculturii pentru Banca Agricola?

– De obicei, cine s-a fript cu ciorba sufla si-n iaurt. S-a vorbit foarte mult despre pierderile bancii, care au fost generate de fraude, insa mai putin despre pierderile din cauze complet independente bancii. Nimeni nu spune, spre exemplu, ca datoriile combinatului Comtim catre Banca Agricola au insumat 1.000 miliarde de lei. Cand am predat creanta la AVAB, banca a incasat doar 200 miliarde de lei, insa a ramas cu o pierdere de 800 miliarde de lei, la cursul de la inceputul anului 1999. Credeti ca predecesorii mei erau atat de nebuni incat sa dea bani la Comtim crezand ca o sa-i mai recupereze vreodata sau ca au vrut ei sa-i dea? Era o politica de stat in momentul acela, facuta, de fapt, pe spinarea contribuabilului, la care s-au intors, de fapt, toate pierderile Bancii Agricole. Daca vedem ca numai Comtim a costat Banca Agricola 800 miliarde de lei, pierdere curata, ne vom da seama ca toate fraudele care s-au produs in timp in banca au insemnat, la un loc, mult mai putin. Iar Comtim este numai un caz, cel mai mare, din alte cateva mii. Numai in perioada cat am fost eu presedinte, banca a predat la AVAB credite neperformante de 5.700 miliarde de lei. Pentru acestea am primit titluri de stat de 2.700 miliarde de lei, restul de 3.000 miliarde de lei ramanand pierderea bancii.

– Aceasta inseamna ca veti evita sa finantati agricultura in viitor?

– Nu vom iesi din agricultura. Agricultura se poate face in doua feluri: cu spatele la piata si cu grija ordinului de partid si de stat, sau pentru a obtine profit. Noi vrem sa-i incurajam pe acei fermieri care vor sa obtina profit. Ne vom indrepta catre intreprinderile mici si mijlocii, catre fermierii care au 20 de hectare si 20 de vaci, insa stiu sa-si faca bine treaba cu acestea. Vor primi bani de la banca, insa trebuie sa-si bage si ei banii proprii. Pentru ca aceasta este regula jocului: daca pierd eu, creditorul tau, vreau sa fiu sigur ca tu ai pierdut tot.

– Cum vor fi investiti cei 37 milioane de dolari pe care s-a angajat Raiffeisen sa-i aduca la Banca Agricola?

– Aceasta suma va intra in contul de capital al bancii. Majorarea de capital va insemna o suma lichida pentru banca, care va fi plasata in operatiuni, nu in constructii de sedii. Profitul pe care il vom obtine din aceste operatiuni il putem investi in diverse alte lucruri. In nici un caz nu se pune problema ca 37 milioane de dolari sa fie investiti de banca, deoarece totalul investitiilor pe care le putem face nu trebuie sa depaseasca 3-4% din totalul activului, altfel devine costisitor si, in orice caz, nu poate fi mai mare de 30% din totalul capitalului.

Nu vor mai exista reduceri semnificative de personal

– Cat se va mai reduce personalul bancii si numarul de sucursale?

– De acum inainte, nimic spectaculos nu se va mai intampla cu personalul. Din 12.000 de salariati, in prezent mai avem 3.600. Vom mai inchide, poate, cateva reprezentante unde avem cate unu-doi salariati, asa cum vom deschide altele. Trebuie sa tinem seama de conditiile pietei. Din 226 de unitati ale bancii, 46 sunt foarte mici, cu cel mult trei angajati, unitati care si-au justificat existenta pana la un moment dat, dar nu si-o mai justifica in prezent. Oricum, dupa ce s-a redus personalul cu peste 8.000 de oameni, inca 300 nu inseamna o reducere semnificativa si in orice caz nu se va face prin concedieri colective. Mai inchidem o unitate mica intr-o localitate, deja am stabilit trei astfel de unitati care totalizeaza cinci salariati, mai ies la pensie cateva persoane in fiecare luna, altele isi schimba locul de munca, altele pur si simplu decid sa nu mai lucreze sau intra in concedii de maternitate. Vor fi plecari naturale de personal, de circa 10-20 de oameni pe luna. Iata ca indeplinim planul la reducere de personal fara sa stim. De altfel, nivelul de 10% al reducerii de personal dupa privatizare nu este o tinta, ci o limita ce nu poate fi depasita.