Banca Mondiala, focus pe finantarea rurala

Banca Mondiala va elibera, in urmatoarele luni, a doua transa din programul de ajustare structurala PSAL II, imprumutul de ajustrare a sectorului privat, daca guvernul va indeplini conditiile si isi va respecta obligatiile asumate. Portofoliul actual de proiecte al Bancii Mondiale derulat in Romania este al doilea ca marime din Europa si Asia Centrala, suma angajata netrasa de Romania fiind de 1,4 miliarde de dolari. -La ora actuala, monitorizam actiunile guvernului de privatizare si imbunatatire a mediului de afaceri. Unele actiuni sunt vizibile, cum ar fi privatizarea Petrom sau BCR, dar altele sunt mai putin vizibile, insa la fel de importante-, a declarat, ieri, directorul de tara pentru Europa Centrala si de Sud, Anand K. Seth. El a atras atentia ca finantarea rurala in Romania lasa de dorit, in pofida dezvoltarii si privatizarii sectorului bancar. Noul sef al Biroului Bancii Mondiale la Bucuresti, Owaise Saadat, si-a asumat raspunderea ca impreuna cu Ministerul Finantelor sa dezvolte proiecte de finantare rurala. -In pofida privatizarii sectorului bancar, am fost surprins de gradul scazut de intermediere a finantarii rurale si de procesul anevoios de formare de noi intreprinderi in mediul rural, in care nu se regasesc beneficiile dezvoltarii economice-, a declarat Anand K. Seth, adaugand ca BM va facilita procesul de tranzitie catre integrarea in UE pentru sectorul agricol din Romania.

Banca Mondiala va dezvolta, incepand cu luna iulie 2004, o strategie de asistenta multisectoriala pentru tara, care se va derula pe o perioada de trei-patru ani si va cuprinde proiecte de infrastructura si dezvoltare sociala (educatie si sanatate), cu accent pe imprumuturile pe termen mediu, care vor sustine cresterea economica. Structura operationala de ajustare programatica, care se va derula pana in anul 2007, va prelua actiunile din PSAL II si vizeaza continuarea reformei si a procesului de descentralizare in administratia publica, juridica, continuarea eforturilor de privatizare, de imbunatatire a mediului de afaceri si de atragere a investitiilor straine directe.

Seth a atras atentia ca indicatorii macroeconomici (rezervele in valuta, inflatia in scadere, deficitul sub control) din ultimii trei-patru ani, in care s-a inregistrat o crestere economica continua, reprezinta o platforma solida de dezvoltare economica, dar atrage atentia ca riscul poate proveni din deficitul cvasifiscal, care nu este cuprins in schemele de monitorizare. Seth a reclamat, de asemenea, rigiditatea de pe piata muncii (libertatea ingradita de angajare si concediere a fortei de munca), procesul greoi de obtinere a autorizatiilor si licentelor de functionare pentru agentii economici (de doua ori mai dificil decat in tari, precum Slovacia sau Polonia). Seth a adaugat ca procesul de restructurare economica trebuie continuat, dar in acelasi timp sustinut prin masuri de atenuare a costurilor sociale, subliniind ca motorul cresterii economice il reprezinta sectorul privat, si nu intreprinderile de stat.