Banca Mondiala recomanda relaxarea creditului imobiliar si restrictionarea celui de consum

Presiunile inflaţioniste, tensiunile la nivel politic şi deficitul de cont curent sunt principalele probleme cu care se confruntă Romania din perspectiva Băncii Mondiale, potrivit celui mai recent Raport economic periodic UE8+2, despre noile ţări membre.

La nivelul noilor ţări integrate în Uniunea Europeană, una din caracteristicile zonei este faptul că producţia a înregistrat un ritm accelerat în regiune pe tot parcursul anului 2006, dar e posibil să se modereze uşor în anul 2007. România şi Bulgaria, alături de statele baltice, trebuie să accelereze ritmul reformelor structurale, să stimuleze economisirea şi să îmbunătăţească supravegherea şi reglementarea din sistemul bancar, a spus Thomas Laursen, economistul şef al Băncii Mondiale pentru Europa Centrală şi statele baltice.

Pentru evitarea supraîncălzirii economiei, atat în Romania cat şi în Bulgaria ar trebui impuse o serie de măsuri care să permită evitarea unei astfel de situaţii. Laursen a recomandat ca pentru creditul ipotecar, Banca Naţională a Romaniei să reducă dobanzile. În cazul creditului de consum, situaţia stă exact pe dos: o creştere a dobanzilor ar trebui stimulată pentru a tempera apetitul pentru astfel de credite.

Întrebat despre avansul impus clienţilor la contractarea unui credit de către BNR, măsura este apreciată ca fiind una mai puţin eficientă, potrivit lui Cătălin Păuna, economistul Biroului Băncii Mondiale la Bucureşti. -Nu ştiu dacă măsura era eficientă, având în vedere că o asemenea prevedere ţine de administrarea riscului la nivelul fiecărei bănci-, a precizat Păuna.

Optimism moderat

Previziunile în privinţa presiunilor inflaţioniste nu sunt deloc optimiste: nici la nivel local, nici la nivel regional. Banca Mondială apreciază că presiunile inflaţioniste s-ar putea accentua. În vreme ce inflaţia pare sub control în Polonia şi Republica Cehă, alte state întâmpină dificultăţi. În statele baltice şi, într-o oarecare măsură, în Bulgaria şi România, creşterile mari anticipate ale salariilor şi creditelor neguvernamentale generează presiuni inflaţioniste semnificative şi care pot duce la supraîncălzire economică.

Conform raportului, creşterea reală a PIB s-a consolidat în regiune, cu accent pe Polonia, Slovacia şi România, iar performanţa a continuat să se îmbunătăţească în a doua jumătate a anului. Statele Baltice, Slovenia, Bulgaria şi România au înregistrat o rată a creşterii mai ridicată decât în anul precedent.

-Anul 2007 va aduce cu sine o nouă rundă de reglementări privind creşterea preţurilor pentru cele mai multe ţări UE8+2, impactul asupra inflaţiei urmând a fi probabil cel mai pronunţat în Ungaria, Republica Cehă, Estonia, Lituania şi România. În acelaşi timp, scăderea drastică a preţurilor la petrol din ultima vreme ar putea contribui la amortizarea presiunilor inflaţioniste în 2007. Politicile fiscale din regiune au fost în general pro-ciclice în 2006, iar situaţia nu pare să se schimbe prea mult în acest an-, a declarat Thomas Blatt Laursen.

Deficit cu probleme

Deficitele de cont curent au crescut în 2006 în regiune, în unele ţări ajungând la niveluri îngrijorătoare, se arată în raportul Băncii Mondiale. Creşterea cererii interne a generat deficite externe, în ciuda expansiunii exporturilor. În vreme ce deficitele externe au rămas scăzute în Polonia, Republica Cehă şi Slovenia, acestea s-au apropiat sau au depăşit 10% din PIB în alte ţări. Investiţiile străine directe au acoperit deficitele Republicii Cehe şi Poloniei şi cea mai mare parte din deficitele Ungariei, Bulgariei şi României. Sectorul bancar a avut rolul principal în finanţarea deficitelor din statele baltice.

Evoluţia economiei romaneşti s-ar putea să fie cu totul alta decat cea preconizată în statisticile instituţiilor: -Activităţi informale au loc. Având în vedere acest lucru, este posibil ca avansul economic să fie mai mare. Nu ştiu în ce măsură statisticile oficiale ţin cont de economia informală-, a spus Laursen.

Tensiunile politice, dăunătoare

Despre tensiunile politice, oficialul Băncii Mondiale a declarat că -nu este îndoială că pe o perioadă foarte extinsă, volatilitatea politică poate să afecteze evoluţia economiei ţării, deoarece programul de reformă nu capătă atenţia dorită-. El a mai spus că acest fenomen face parte din lumea actuală, dand exemplele altor ţări care se confruntă cu tensiuni la nivel politic, fără a influenţa creşterea economică. În mod uzual, ea este în mare parte suportată de sectorul privat, iar acesta poate susţine o oarecare volatilitate politică. Laursen a conchis prin faptul că această tensiune nu este periculoasă pentru economie, atat timp cat nu se extinde pe o perioadă îndelungată.

Restructurarea trebuie accelerată

România şi Bulgaria, alături de statele baltice, trebuie să accelereze ritmul reformelor structurale, să stimuleze economisirea şi să îmbunătăţească supravegherea şi reglementarea din sistemul bancar, a mai spus Laursen.

Bugetul României pentru acest an se bazează pe estimări optimiste în privinţa veniturilor şi cheltuieli care par subevaluate, întrucât nu includ sumele aferente majorărilor salariale, apreciază economiştii Băncii Mondiale.

Pe de altă parte, bugetul prevede investiţii de 9,7% din PIB, comparativ cu 3,8% în 2005 şi un nivel prognozat de 6,1% pentru 2006, iar aceste sume ar putea fi redistribuite pentru cheltuieli curente dacă nu sunt alocate pe parcursul anului. Bulgaria şi în special România vor înregistra creşteri foarte importante de cheltuieli comparativ cu nivelurile moderate din prezent, spun autorii raportului.

Nivelul alocat prin buget de autorităţile române pentru cheltuieli de capital, de peste 9% din PIB, este considerat -incredibil- de către economiştii instituţiei financiare internaţionale, întrucât în celelalte state care au aderat recent la UE se ridică la cel mult 6%. Banca Mondială prevede pentru România un deficit bugetar de 2,6% din PIB în acest an şi anul viitor, faţă de un nivel estimat de 1,4% din PIB pentru anul 2006.