-Un stat ca Romania, cu 10 milioane de hectare, cu un sol dintre cele mai bune din lume, care poate hrani – spun si strainii, si romanii – vreo 80-90 milioane de oameni, este importator de produse agricole. Este clar una dintre marile rusini nationale care ne apasa si pe care o bagam, asa, sub covor… ne facem ca ploua-, afirma Bogdan Baltazar, presedintele BRD.
-Nerestructurarea economiei si lipsa ei de competitivitate sunt cauzele principale ale situatiei dezastruoase din agricultura noastra, care depinde 100% de Dumnezeu-, a fost una dintre concluziile bancherilor care au participat la seminarul -Europa de Sud-Est, pol al afacerilor viitoare-, ce a avut loc saptamana trecuta, la Romexpo.
Faina si graul – jumatate din importurile anului trecut
Daca productia de anul acesta este foarte buna, anul trecut faina si graul au reprezentat jumatate din totalul importurilor, sustin bancherii, ceea ce face din agricultura un domeniu foarte nesigur. In general, bancile dau cu imprumut, iar un imprumut dat unui agricultor ar fi foarte riscant. Daca ar exista societati comerciale in agricultura, cu un management solid al riscului, asezat pe principiile economiei de piata functionale si in care guvernul si natura sa fie minimalizate, ar fi o cu totul alta situatie. Deocamdata insa, intrebati cum ar putea sa participe la creditarea agriculturii, bancherii au spus ca, mai intai, sunt interesati de situatia juridica a terenurilor si a bunurilor creditate. Au tinut apoi sa mentioneze ca, nu de putine ori, au avut parte de surprize. Astfel, in trecut, la o analiza superficiala a titlurilor, a angajamentelor, a ipotecilor (existente sau mascate), bancile au ramas fara nici o garantie pentru recuperarea banilor. -Nu aveam nimic in mana, ceea ce este foarte condamnabil din punctul de vedere al clientilor nostri, care au avut incredere sa-si puna banii in depozite pe care sa le fructificam noi-, au declarat bancherii.
Doar firmele bine capitalizate obtin credite agricole
De aceea, o conditie capitala in obtinerea unui credit pentru agricultura este ca firma care cere un credit sa fie bine capitalizata. Daca un investitor si-a pus banii intr-o afacere si ia un credit de la banca, el are tot interesul sa faca afacerea respectiva sa mearga bine fiinca, inainte ca banca sa-si piarda banii, isi pierde el propriile fonduri. O buna capitalizare proprie intareste afacerea si da si bancii garantia ca nu vine cu o parte prea mare de capital. La polul opus s-ar situa o firma care pune doar 10% din capital si solicita bancii restul de 90 de procente. O astfel de firma nu va putea niciodata sa inapoieze banii imprumutati. Cum in Romania nu exista inca nici un sistem institutional legal, puternic, prin care culturile sa poata fi asigurate impotriva calamitatilor, daca un agricultor creditat isi pierde cultura, banca creditoare nu mai are de unde sa-si recupereze banii. Interesant este ca bancile nu crediteaza agricultura primara, insa dau credite majoritatii marilor combinate alimentare.
Situatia este diferita si la nivelul IMM-urilor, unde bancile primesc drept garantie bunuri imobiliare precum casa personala a micului intreprinzator sau pe cea a soacrei acestuia. -Daca a reusit s-o convinga si pe soacra, inseamna ca respectivul chiar poate sa faca afacerea pe care si-a propus-o-, sustin bancherii.
Pentru a face un pas real spre creditarea agriculturii primare, la finele anului 2003, comunitatea bancara a fost invitata sa discute cu reprezentantii Ministerul Agriculturii si cu producatorii din agricultura primara. Desi ar fi trebuit sa se ajunga, atunci, la cea mai buna forma a Legii creditului agricol, in urma discutiilor dintre parti, Ministerul Agriculturii a sustinut o varianta pe care bancherii au considerat-o neaplicabila. Aceasta presupunea ca fermierul sa obtina de la banca un credit cu ajutorul caruia sa-si cultive terenul. In cazul in care, cu ajutorul lui Dumnezeu, vremea nu-i strica recolta, dupa vanzarea roadelor stranse, agricultorul trebuia sa mearga cu un teanc de acte la stat pentru a-si lua subventia de 10-15% din creditul obtinut. Or, un astfel de sistem nu poate functiona, pentru ca nimeni nu va convinge o institutie bancara ca Dumnezeu il va ajuta in obtinerea unei productii bune. Cum statul era dispus sa dea o subventie, bancherii au propus ca aceasta sa fie acordata inainte, si nu sub forma de bani, ci sub forma unei polite de asigurare pentru viitoarea recolta. In acest fel, banca si-ar fi putut recupera, macar partial, banii. Ministerul a refuzat categoric aceasta varianta si, in consecinta, agricultura primara a ramas nefinantata cel putin pana in prezent.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
