Vaicarelile reprezentantilor bancilor comerciale romanesti, la care se adauga mai nou si cele ale institutiilor financiare nonbancare (IFN), se aud de departe, creionand un peisaj in care s-ar zice ca Banca Nationala a Romaniei (BNR) mai are putin si le impinge in prapastia falimentului. Fie ca e vorba de sefi de banci, fie ca e vorba de forul reprezentativ, Asociatia Romana a Bancilor, toate vocile striga ca pe plaiuri mioritice creditului i s-a pus streangul de gat. Surpriza apare in momentul in care se fac bilanturile, si la mai toate institutiile de credit regasim la capitolul profit zeci sau sute de milioane de euro!
In momentul de fata, peisajul bancar romanesc numara 38 de actori la care trebuie sa adaugam cele cateva sute de IFN. Atat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, cat si reprezentanti de seama ai mediului financiar considera ca, peste cel mult cinci ani, vor ramane doar 20. Cei mici fie vor fuziona, fie vor fi inghititi de rechinii cei mari, fie vor iesi pe cale naturala din piata. Ceea ce se petrece in ultimii doi-trei ani pare a confirma trendul intuit de specialisti.
Desi de multe ori bancherii se plang de regulile restrictive impuse de BNR, care le afecteaza, chipurile, veniturile si ingreuneaza activitatea de creditare, profiturile obtinute de bancile din Romania sunt in continua crestere. Potentialul de dezvoltare a pietei bancare indigene ramane unul foarte mare, profiturile fiind pe masura.
Atat concurenta inca scazuta din sectorul bancar romanesc, cat si diferenta destul de mare dintre dobanzile la credite si dobanzile la depozite asigura bancilor de la noi o rentabilitatea foarte ridicata. Marjele sunt inca mari, rentabilitatea si remunerarea actionarilor sunt ridicate in comparatie cu alte tari.
Cele mai mari profituri revin primelor doua banci din sistemul romanesc, BCR si BRD, care au castigat in prima jumatate a acestui an 127, respectiv 89 milioane de euro. Urmatoarea institutie din clasament, HVB Bank, a obtinut un profit de 20,6 milioane de euro. Rezultatul HVB este superior celui raportat de Raiffeisen Bank – 17,5 milioane de euro, in conditiile in care austriecii de la HVB detin o cota de piata in Romania de doua ori mai mica decat conationalii lor.
Cresterea puternica asteaptata in viitorul apropiat face din piata bancara o tinta pentru toate bancile puternice de la nivel mondial care nu au intrat inca pe segmentul romanesc. Sectorul bancar indigen ofera un randament mai mare decat in alte colturi ale lumii. Si cum intermedierea bancara este foarte redusa inca, daca o comparam cu cele din alte tari, viitorul institutiilor de credit suna cu adevarat roz. O probeaza inclusiv faptul ca anul trecut pretul oferit pentru BCR a fost cel mai mare din Europa de est, si chiar si o institutie cu racile profunde cum este Casa de Economii si Consemnatiuni poate aduce statului roman aproape jumatate de miliard de euro. Spre exemplu, anul trecut, in Romania creditul neguvernamental a reprezentat doar 21% din PIB, in conditiile in care in statele vecine gradul de intermediere a fost de peste 50-60%, ca sa nu mai vorbim de tarile din Uniunea Europeana unde indicatorul se apropie de 200%.
Totusi, perioada de profituri foarte ridicate nu poata sa mai dureze prea mult, in conditiile intensificarii concurentei de pe piata bancara. Marjele de profit vor intra la apa, iar bancile vor trebui sa-si reduca costurile.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
