Avand in vedere faptul ca Romania se confrunta cu o situtie total atipica fata de Uniunea Europeana, banca centrala se afla in momentul de fata intr-o mare dilema: sa franeze mai mult sau sa relaxeze imprumuturile imobiliare si ipotecare. Statisticile interne si internationale spun ca trebuie sa le relaxeze? Bancherii si analistii, la fel, proclama imprumutul imobiliar drept unul neinflationist. Balanta comerciala si datele INS spun insa ca romanii construiesc din ce in ce mai mult cu materiale de import si se creeaza presiune atat pe deficit, cat si pe inflatie.
Statisticile seci pun in fata un peisaj al creditelor in Romania diametral opus fata de cel din Uniunea Europeana. Astfel, in totalul imprumuturilor acordate populatiei, ponderea creditelor de consum si a celor ipotecare/imobiliare, la 31 martie 2006, era in Romania 77,3% pentru imprumuturile de consum si 22,7% pentru credite ipotecare/imobiliare. In statele membre din zona euro situatia se prezinta exact invers: creditele de consum au pondere de 13%, iar imprumuturile ipotecare/imobiliare detin 70,2% din totalul creditelor acordate populatiei. O logica elementara ar spune ca, daca vrem sa ne aliniem tendintelor, trebuie sa inversam si noi situatia. Pana acum insa BNR nu da semne ca s-ar gandi sa faca ceva in acest sens, ba, mai mult, tinand cont de faptul ca pe piata imobiliara preturile sunt mult supraevaluate de specula, e mai probabila o restrictionare suplimentara.
Previziunile pietei infirma optimismul BNR si, cel putin pentru 2006, creditul de consum va continua sa se dezvolte mai repede decat cel imobiliar sau ipotecar. Numai in primele trei luni ale acestui an, imprumuturile imobiliare/ipotecare au crescut cu 1% comparativ cu decembrie 2005, in vreme ce creditele de consum au avut o expansiune de 15,3%!
Avansul, credit de nevoi personale
Cea mai mare problema pentru cei care doresc sa ia un credit imobiliar o consituie avansul. Normele BNR l-au impins procentual la 25%, preturile pietei l-au ridicat la undeva la stacheta 10.000 euro, cu mult peste amaratul de salariu mediu pe economie de 260 euro.
Smecheria cel mai des utilizata pentru a trece de filtru este accesarea simultan a doua credite: unul pentru nevoi personale (din categoria celor de consum) si unul de tip ipotecar/imobiliar (diferentele majore intre cele doua constau in faptul ca la ipotecar nu se cere nici garantie si nici girant). Primul credit este folosit pentru constituirea avansului de 25%. Intram astfel intr-o spirala care nu va putea avea la capat niciodata inversarea proportiei intre imprumuturile de consum si cele imobiliare, intrucat ele se leaga unul de altul.
Bancile comerciale si-au aratat de nenumarate ori disponibilitatea de a imprumuta un client cu un avans mai mic, cuprins intre 0 si 10%, din doua motive. Unu, ar creste rulajul creditelor, doi, garantia ipotecara e printre cele mai sigure.
Nu trebuie sa mai omitem un fapt care tinde sa ia si el amploare. Avand in vedere faptul ca exista o tendinta clara de lungire a perioadei de creditare la imprumuturile pentru nevoi personale, tot mai multe persoane renunta sa mai acceseze credite imobiliare/ipotecare si apeleaza la primele. Cine pierde? Banca, la nivel de siguranta. Una e sa poti valorifica un imobil, cert, alta e sa valorifici niste castiguri ipotetice. E adevarat ca de pierdut o mai face si clientul, daca tinem cont de faptul ca dobanzile la creditele de consum depasesc chiar si cu cinci procente pe cele imobiliare. Daca tinem cont si de faptul ca la imobiliar se mai face o expertiza de evaluare, diferenta se micsoreaza vizibil.
Solutia avans zero
Pentru a inversa proportia in totalul creditelor, tot mai multi analisti opineaza ca BNR trebuie sa relaxeze conditiile de creditare la imprumuturile imobiliare ipotecare, fiind astfel consecventa mesajelor pe care le lansa in urma cu cativa ani si prin care argumenta ca aceste imprumuturi contribuie la dezvoltarea economiei romanesti. Ei mai spun ca contractarea unui imprumut imobiliar/ipotecar nu numai ca nu genereaza inflatie (preturile apartamentelor sau caselor nu intra in calculul indicelui preturilor de consum), dar are chiar efect deflator: plata ratelor reduce din disponibilitatile unei familii, ridicand astfel din presiunea asupra consumului. Una dintre solutii ar fi renuntarea la acel plafon de 25% pentru avans sau macar la o reducere a lui.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
