Bugetul CNVM pe 2003, construit pe seama unor activitati inca neautorizate

– Pentru ca visul comisarilor sa se indeplineasca, pe piata instrumentelor derivate ar trebui sa se incheie 2.000 de tranzactii pe zi (fata de o medie actuala care nu depaseste 200 de tranzactii pe zi), iar capitalizarea bursiera ar trebui sa fie de cel putin doua ori mai mare

– Bursele de marfuri, la care se desfasoara tranzactiile cu derivative, nu au si nici nu spera sa obtina autorizatii pana in vara, astfel ca CNVM va percepe comisioane de pe urma unor activitati prea putin reglementate

Brokerii care opereaza acum pe pietele de capital si pe cele cu instrumente financiare derivate au calculat ca bugetul de venituri si cheltuieli al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) pe 2003 este -suprarealist- si se bazeaza inclusiv pe comisioane din activitati care nu sunt inca autorizate, estimandu-se un volum al tranzactiilor mult mai mare decat cel inregistrat in realitate. -Spre exemplu, pentru ca veniturile pe care Comisia si-a propus sa le obtina din tarifele si comisioanele percepute la tranzactiile cu instrumente derivate (cate 0,01% din valoarea contractelor de la fiecare parte contractanta – in total 2,1 miliarde de lei) sa poata fi realizate, pe aceasta piata ar trebui sa se tranzactioneze cate 2.000 de contracte tip futures sau options pe zi, ceea ce inseamna de 10 ori mai mult decat media inregistrata in aceasta perioada, cand abia daca se tranzactioneaza 200 de contracte in zilele bune. In plus, bursele nu au obtinut si nici nu spera sa obtina autorizatii pentru aceste tipuri de tranzactii pana la sfarsitul primului semestru din acest an-, ne-au explicat brokerii. La fel si pe piata de capital: -Numai la Bursa de Valori, capitalizarea bursiera va trebui sa fie de cel putin doua ori mai mare decat acum, pentru ca, din comisioanele respective, CNVM sa-si constituie bugetul asa cum a fost proiectat… Si asta in conditiile in care piata romaneasca a instrumentelor derivate este prea putin dezvoltata – in 2002 nu au aparut operatori noi, iar volumul si numarul tranzactiilor au tendinte usor crescatoare-.

Termoficarea centralizata, oportunitate futures

Presedintele Asociatiei pentru Contracte Futures si Options din Elvetia (SFOA), Paul Meier, a declarat, in deschiderea unui seminar organizat de Bursa Romana de Marfuri, ca piata instrumentelor financiare derivate -este putin dezvoltata in Romania si, foarte probabil, nici nu va lua amploare intr-un termen scurt-. Principalele cauze ale acestei situatii sunt, in opinia lui Meier, cunoasterea insuficienta a acestor instrumente si a modalitatilor de utilizare a acestora de catre investitorii romani, precum si faptul ca piata nu este inca liberalizata complet. -Investitorii romani se tem inca de acest tip de instrumente financiare, pe de o parte din cauza lipsei de informatii, pe de alta parte pentru ca le considera mai riscante-, a afirmat Meier, apreciind ca in tara noastra -ar putea fi tranzactionate foarte bine contracte futures avand ca suport termoficarea si incalzirea centralizata a marilor orase-. Presedintele asociatiei elvetiene a mai spus ca piata romaneasca de profil nici nu se va putea dezvolta pana la un nivel apropiat de cel european -atat timp cat intr-un domeniu de activitate exista doar cativa operatori si nu este incurajata concurenta-.

Bursa Romana de Marfuri a lansat primele tranzactii cu instrumente financiare derivate la sfarsitul anului 1998, anul urmator fiind inregistrat deja un maxim al acestor operatiuni pe piata romaneasca, atat ca valoare, cat si ca numar de contracte. Daca in anii 2000 si 2001, evolutia pietei derivativelor a fost descendenta, in 2002 a avut loc o revenire, valoarea contractelor apropiindu-se de cea din 1999 – circa 300 miliarde de lei, numarul lor situandu-se insa sub nivelul de 10.000.

Derivativele sunt instrumente derivate din produse precum actiuni, indici bursieri, obligatiuni sau valute, a caror evolutie depinde de cea a activului suport. Principalele tipuri de instrumente derivate sunt contractele la termen, contractele cu prima si produsele sintetice – care reprezinta o combinatie a primelor doua. La bursele din SUA si din capitalele unor tari occidentale, intre 50% si 80% din fondul monetar tranzactionat se bazeaza pe contracte futures.